Legile Justiţiei. PNL merge la Curtea Constituţională şi la Comisia de la Veneţia

Liberalii au decis, luni, în şedinţa Biroului Executiv Naţional al PNL, atacarea la Curtea Constituţională a hotărârilor Parlamentului care au constituit comisia specială pentru coduri şi pentru legile Justiţiei, a anunţat liderul PNL, Ludovic Orban.

"De asemenea, am decis să mandatăm Comisia Juridică a Partidului Naţional Liberal să pregătească sesizarea Comisiei de la Veneţia ca urmare a faptului că Birourile permanente reunite, majoritatea din birourile permanente reunite au hotărât să respingă solicitarea Partidului Naţional Liberal ca Parlamentul în ansamblul său să sesizeze comisia de la Veneţia privitor la modificările la legile justiţiei, o solicitare pe care PNL a făcut-o ţinând cont şi de poziţia exprimată la nivelul Comisiei Europene prezentată în raportul MCV", a precizat Orban, în cadrul unei conferinţe de presă.

La rândul său, deputatul PNL Gabriel Andronache a precizat că în opinia liberalilor vestita comisie condusă de Iordache "a fost constituită în mod special eronat cu încălcarea dispoziţiilor regulamentului şedinţelor comune."

"Dacă veţi parcurge regulamentul şedinţelor comune şi veţi vedea articolul opt, aliniatul şase şi articolul treisprezece din acest regulament, veţi observa că o Comisie comună specială nu poate prezenta rapoarte decât plenului comun, ori plenul comun nu poate dezbate şi nu poate legifera în acest domeniu, în domeniul justiţiei pentru că nu are competenţă. Competenţa plenului comun de a legifera se reduce la două sau trei activităţi, respectiv revizuirea Constituţiei, chestiuni legate de adoptarea Legii Bugetului şi adoptarea legii privind statutul deputaţilor şi senatorilor. Pe cale de consecinţă, raportul pe care această Comisie îl va adopta sau rapoartele nu vor putea parcurge procedura parlamentară obişnuită pentru că o Comisie, repet, o Comisie specială comună a Parlamentului nu poate sesiza Camera Deputaţilor, spre exemplu, în calitate de primă Cameră sesizată iar ulterior, Senatul în calitate de Camera decizională.

Este un motiv intrinsec de neconstituţionalitate şi vizează încălcarea articolului unu, aliniatul cinci din Constituţie, a articolului şaizeci şi cinci şi a articolului şaptezeci şi cinci din Constituţia României.

În subsidiar, susţinem de asemenea, că şi hotărârea de modificare a hotărârii 69, cea prin care s-a dat o competenţă suplimentară Comisiei despre care v-am vorbit mai înainte, este de asemenea neconstituţională pentru că, în mod evident se adoptă o normă derogatorie şi care încalcă articole din Constituţie care se referă la funcţionarea în sistem bicameral a Parlamentului României" , a precizat Andronache.