Legea GDPR intră în vigoare. Internauţii europeni întâmpină dificultăţi în accesarea unor servicii şi site-uri

Legea UE privind Protecţia Datelor (General Data Protection Regulation – GDPR) a intrat în vigoare vineri şi nu oricum ci cu emoţii pentru utilizatorii de internet din blocul european, care au fost nevoiţi să înfrunte consecinţe neaşteptate. Unele ziare americane au blocat accesul pentru cititorii din UE iar unele companii au luat decizia de a suspenda susţinerea pentru produsele lor.

Los Angeles Times, Chicago Tribune şi Orlando Sentinel – ziare deţinute de compania media Tronc – au afişat pe website-urile lor mesaje care anunţă că serviciile lor sunt în prezent indisponibile pentru majoritatea ţărilor europene, conform Deutsche Welle.

Instapaper, un serviciu de „semne de carte” deţinut de Pinterest, şi-a suspendat serviciile pentru clienţii săi europeni, în condiţiile în care face unele „schimbări” după intrarea în vigoare a legii GDPR.

În agitaţia produsă, utilizatorii de pe unele reţele sociale au criticat unele companii care au trimis e-mailuri privind actualizările făcute la politica lor privind protecţia datelor fără a ascunde lista de e-mailuri – făcând astfel publice zeci de adrese de e-mail.

GDPR a fost adoptată în aprilie 2016, la Bruxelles. Cei care încalcă normele prevăzute în lege riscă amenzi de până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri. Astfel, cetăţenii europeni au primit dreptul de a afla ce informaţii deţin companiile despre ei şi pot solicita ca acele informaţii să fie şterse, conform site-ului stirileprotv.ro.

Comisia Europeană a afirmat că orice informaţie prin care o anumită persoană poate fi identificată este considerată ca având un caracter privat, precizând că este vorba de date precum numele, adresa, seria actelor de identitate, codurile de protocol pentru Internet, date privind sănătatea.

„Noile reglementări se aplică atunci când datele sunt colectate, utilizate ori stocate digital sau într-un sistem structurat tipărit”, a susţinut Comisia Europeană, conform Mediafax. „În procesarea datelor, organizaţiile trebuie să furnizeze informaţii clare referitoare la modul de utilizare: în ce scop sunt folosite datele, care este baza legală de procesare, cât timp vor fi stocate datele, ce entităţi le pot accesa, care sunt drepturile fundamentale de protecţie a datelor, dacă datele vor fi transferate în afara Uniunii Europene, în ce condiţii poate fi depusă plângere, cum poate fi anulat acordul privind procesarea datelor”.

„Consimţământ forţat”

Pe lângă problemele legate de prima zi a intrării în vigoare a legii GDPR, diverse grupuri pentru drepturile omului au semnalat de asemenea că unele companii ar trebui să fie trase la răspundere pentru o slabă aderare la regulamente şi practici dubioase.

Noyb, un grup pentru drepturile digitale din Austria, a anunţat vineri că a înregistrat patru plângeri împotriva aplicaţiei Android de la Google, împotriva Facebook, WhatsApp şi Instagram pentru „consimţământ forţat”.

Grupul a afirmat că, în loc să îi facă pe utilizatori să se simtă liberi de a lua o decizie în privinţa politicii de confidenţialitate a unui serviciu, exact opusul s-a întâmplat prin mesajele afişate pe ecranele utilizatorilor.

„Tone de ‘căsuţe privind acordarea consimţământului’ au apărut pe pagini web sau în aplicaţii, deseori împreună cu o ameninţare că serviciul ... nu poate fi folosit dacă utilizatorii nu îşi dau consimţământul.”

Max Schrems, avocat şi preşedinte al Noyb, a afirmat că acţiunile companiei Facebook îi aduc aminte de „procesul electoral nord-coreean”.

„În cele din urmă, utilizatorii nu au avut decât opţiunea de a şterge un cont sau de a apăsa butonul 'agree' [de oferire a consimţământului] – aceasta nu este o alegere liberă”, a precizat Schrems.