Kievul şi UE, alarmate de perspectiva unui "acord murdar" după convorbirea Trump-Putin

Kievul şi aliaţii săi europeni au cerut joi să fie incluşi în orice negocieri de pace, după ce preşedintele american Donald Trump a vorbit la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin şi a declarat că Ucraina nu poate nici să îşi primească înapoi toate pământurile, nici să adere la NATO, relatează Reuters.

Pieţele financiare din Rusia au crescut vertiginos, iar preţul datoriei Ucrainei a crescut la perspectiva primelor negocieri de pace din primele luni ale celui mai sângeros război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, care va intra în curând în al patrulea an.

Dar deschiderea unilaterală a lui Trump către Putin, însoţită de concesii aparente privind principalele cereri ale Ucrainei, a stârnit îngrijorare atât pentru Kiev, cât şi pentru aliaţii europeni din NATO, care au declarat că se tem că Washingtonul ar putea încheia un acord fără ei.

„Noi, ca ţară suverană, pur şi simplu nu vom fi capabili să acceptăm niciun acord fără noi”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

El a declarat că Putin urmăreşte să facă negocierile bilaterale cu Statele Unite şi că este important să nu se permită acest lucru.

Oficialii europeni au adoptat o poziţie extrem de fermă în public faţă de deschiderea de pace a lui Trump, afirmând că orice acord ar fi imposibil de pus în aplicare dacă ei şi ucrainenii nu ar fi incluşi în negocierea acestuia.

„Orice soluţie rapidă este o afacere murdară”, a declarat şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas.

De asemenea, ea a denunţat cu fermitate concesiile aparente oferite în avans.

„De ce le oferim (Rusiei) tot ceea ce doresc chiar înainte de începerea negocierilor? Este vorba de împăcare. Nu a funcţionat niciodată”, a spus Kallas.

O sursă diplomatică europeană a declarat că miniştrii au convenit să se angajeze într-un „dialog sincer şi exigent” cu oficialii americani - unele dintre cele mai puternice cuvinte din lexicul diplomatic - la Conferinţa anuală de securitate de la München, care începe vineri.

Trump, care l-a sunat pe Putin la telefon şi ulterior pe Zelenski, a afirmat că el crede că ambii doresc pacea.

Dar administraţia Trump a declarat, de asemenea, în mod deschis, pentru prima dată, că este nerealist ca Ucraina să se aştepte să revină la frontierele sale din 2014 sau să se alăture alianţei NATO ca parte a oricărui acord şi că nicio trupă americană nu se va alătura vreunei forţe de securitate din Ucraina care ar putea fi înfiinţată pentru a garanta o încetare a focului.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat joi că lumea este norocoasă să îl aibă pe Trump, „cel mai bun negociator de pe planetă, care aduce cele două părţi împreună pentru a găsi o pace negociată”.

"Voinţă politică"

Kremlinul, la rândul său, s-a declarat „impresionat” de poziţia lui Trump, pe care a comparat-o cu cea a predecesorului său, Joe Biden.

„Există o voinţă politică, ce a fost subliniată în timpul conversaţiei de ieri, de a purta un dialog în căutarea unei soluţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Rusia a confiscat peninsula ucraineană Crimeea iar aliaţii săi separatişti au capturat teritorii în est în 2014, înainte de invazia sa la scară largă în 2022, când a capturat mai multe terenuri în est şi sud.

Ucraina a respins trupele ruse de la periferia Kievului şi a recucerit o mare parte din teritoriu în 2022, însă forţele ucrainene, depăşite numeric, au cedat încet-încet tot mai mult teren de la o contraofensivă ucraineană eşuată în 2023.

Luptele neîncetate au ucis sau rănit sute de mii de soldaţi de ambele părţi - nu există un bilanţ credibil al morţilor - şi au distrus oraşele ucrainene.

De-a lungul anilor de lupte, poziţiile nu s-au restrâns de nicio parte. Moscova cere Kievului să cedeze mai mult teritoriu şi să devină permanent neutru în orice acord de pace. Kievul afirmă că trupele ruse trebuie să se retragă şi că trebuie să obţină garanţii de securitate echivalente cu cele ale calităţii de membru NATO pentru a preveni viitoarele atacuri.

Oficialii ucraineni au recunoscut în trecut că aderarea deplină la NATO ar putea fi imposibilă pe termen scurt şi că un ipotetic acord de pace ar putea lăsa o parte din teritoriile ocupate în mâinile Rusiei.

Cu toate acestea, Kievul şi aliaţii săi europeni au arătat clar că sunt alarmaţi de faptul că Trump a deschis negocierile cu concesii aparente faţă de Moscova, fără a conveni mai întâi asupra unei poziţii comune.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că Kievul îşi menţine angajamentul de a solicita aderarea la NATO, despre care a spus că este cel mai simplu şi mai puţin costisitor mod prin care Occidentul poate oferi garanţiile de securitate necesare pentru asigurarea păcii.

„Toţi aliaţii noştri au spus că drumul Ucrainei către NATO este ireversibil. Această perspectivă este în constituţia noastră. Este în interesul nostru strategic”.

"Renunţare"

Atmosfera din capitala Ucrainei a fost joi deprimantă.

Miroslava Lesko, 23 de ani, locuitoare a Kievului, aflată lângă o mare de steaguri în centrul oraşului, în onoarea trupelor căzute la datorie, a declarat: „Se pare cu adevărat că vor ca Ucraina să capituleze, pentru că nu văd niciun beneficiu pentru ţara noastră din aceste negocieri sau din retorica lui Trump”.

Cu toate acestea, ucrainenii sunt epuizaţi de cei trei ani de război cu Rusia invadatoare şi mulţi spun că sunt pregătiţi să sacrifice unele obiective pentru a obţine pacea.

Mulţi au fost frustraţi de politica SUA în timpul fostului preşedinte Biden, care a promis să ajute Ucraina să-şi recâştige toate pământurile şi a furnizat echipament militar în valoare de zeci de miliarde de dolari, dar cu restricţii şi întârzieri care, potrivit comandanţilor ucraineni, au permis forţelor ruse să se regrupeze.

Trump, cel puţin, este mai direct cu privire la limitele sprijinului SUA, a declarat Timofii Milovanov, preşedintele Şcolii de Economie din Kiev.

„Diferenţa dintre Biden şi Trump este că Trump spune cu voce tare ceea ce Biden gândea şi făcea cu privire la Ucraina”, a spus el.