Keir Starmer: Marea Britanie ar trebui să ia în considerare reluarea discuţiilor privind pactul de apărare al UE

Marea Britanie ar trebui să ia în considerare reluarea negocierilor pentru un pact de apărare cu UE, a declarat Keir Starmer, susţinând că Europa trebuie să „facă un pas înainte şi să facă mai mult” pentru a se apăra în vremuri incerte.

Premierul britanic a semnalat că doreşte să colaboreze mai strâns cu alte ţări europene pentru a creşte cheltuielile de apărare şi a consolida capacitatea militară, iar realizarea acestui lucru prin schema UE este una dintre opţiunile disponibile, relatează The Guardian.

Discuţiile pentru ca Marea Britanie să se alăture fondului de apărare Safe (Security Action for Europe) al UE, în valoare de 150 de miliarde de euro, au eşuat în noiembrie 2025, pe fondul acuzaţiilor că blocul a stabilit un preţ de intrare prea ridicat, Franţa fiind acuzată de blocaj.

Totuşi, se pare că există un apetit mai mare de ambele părţi pentru un acord prin care Marea Britanie să se alăture unei viitoare runde a Safe, mai ales după ameninţările lui Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei şi criticile sale la adresa NATO.

Întrebat, în timpul vizitei sale în China, dacă există argumente pentru ca Marea Britanie să reintre într-un pact de apărare Safe de a doua rundă, dacă preţul ar fi corect, Starmer a spus: „Europa, inclusiv Marea Britanie, trebuie să facă mai mult în materie de securitate şi apărare… acesta este un argument pe care îl susţin de multe luni.

„Trebuie să facem un pas înainte şi să facem mai mult. Nu este doar preşedintele Trump cel care crede că Europa trebuie să facă mai mult, ci şi alţi preşedinţi. Şi eu cred acelaşi lucru. De aceea ne-am asumat angajamente pentru cheltuieli mai mari. Cred că trebuie să mergem dincolo de asta”, a adăugat el.

Potrivit sursei citate, Marea Britanie şi UE analizau perspectiva unor noi discuţii privind o cooperare mai strânsă în domeniul apărării. Maros Sefcovic, comisarul UE pentru comerţ, urmează să vină la Londra pentru discuţii luni, când pe agendă se vor afla comerţul, energia şi pescuitul.

Deşi apărarea nu se află în prezent pe agenda acelei reuniuni, ar putea exista alte oportunităţi pentru ca UE şi Marea Britanie să discute despre apărare la un summit politic convocat de Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, pentru a vorbi despre mineralele critice, miercuri, la Washington, unde Ministerul de Externe va trimite un ministru.

Starmer doreşte să construiască pe baza acordurilor de apărare încheiate cu aliaţii europeni în ultimele luni, iar încheierea unor acorduri bilaterale suplimentare este o altă opţiune luată în calcul. Norvegia a convenit asupra unui acord de 10 miliarde de lire sterline pentru nave de război antisubmarin, care vor fi construite în Marea Britanie, în timp ce Regatul Unit a fost de acord să vândă Turciei 20 de avioane de luptă Typhoon pentru 8 miliarde de lire sterline.

„Cred cu tărie că, în ceea ce priveşte cheltuielile, capacităţile şi cooperarea, trebuie să facem mai mult împreună. Am susţinut acest argument şi acest lucru ar trebui să ne determine să analizăm scheme precum Safe şi altele, pentru a vedea dacă există o modalitate prin care putem colabora mai strâns. Fie că este vorba de Safe sau de alte iniţiative, are mult sens pentru Europa, în sensul cel mai larg al cuvântului – adică UE plus alte ţări europene – să colaboreze mai strâns. Asta am pledat şi sper să fac unele progrese în această direcţie”, le-a spus Starmer jurnaliştilor.

Fondul Safe este alcătuit din bani pe care Comisia Europeană îi atrage de pe pieţele de credit, care sunt apoi împrumutaţi statelor membre pe o perioadă de 45 de ani. Acestea pot cumpăra orice, de la muniţie la drone şi rachete.

Scopul fondului este de a permite UE să îşi dezvolte rapid o capacitate de apărare, lucru care a devenit şi mai urgent din cauza lipsei de sprijin din partea lui Trump şi a ameninţărilor sale repetate legate de NATO.

Marea Britanie nu este eligibilă pentru a solicita un împrumut Safe, însă, dacă ar adera la program în baza regulilor pentru ţări terţe, companiile britanice ar putea participa la mai multe licitaţii pentru contracte de achiziţii de armament destinate UE, stimulând industria britanică de apărare.

Se înţelege că UE a cerut ca Marea Britanie să contribuie cu aproximativ 2 miliarde de euro la fond, iar britanicii au considerat că o contribuţie de ordinul sutelor de milioane ar fi mai potrivită.

Starmer se confruntă cu presiuni din interiorul propriului partid pentru legături mai strânse cu UE. El a respins ideea readerării la uniunea vamală, întrucât Marea Britanie ar trebui să renunţe la acordurile comerciale cu alte ţări, însă prim-ministrul este cunoscut ca fiind favorabil unei alinieri suplimentare cu piaţa unică.

Relaţiile cu UE devin din ce în ce mai mult o linie de demarcaţie între Partidul Laburist şi Reform UK al lui Nigel Farage, deşi guvernul a exclus revenirea Marii Britanii în piaţa unică sau în uniunea vamală ori reintroducerea liberei circulaţii.

În China, Starmer a criticat promisiunile liderului Reform privind Brexitul.

„Nu aş acorda prea multă atenţie la ceea ce are de spus Nigel Farage despre acest subiect. Este absolut clar că acordul prost negociat pe care l-am moştenit de la guvernul anterior a afectat economia noastră.

De aceea trebuie să resetăm această relaţie şi vrem să ne apropiem mai mult în domeniul apărării şi securităţii, al energiei, al emisiilor şi al comerţului… când vom ajunge la summitul de anul acesta, nu numai că vom continua cele 10 direcţii stabilite la summitul de anul trecut, dar vom dori şi să ne apropiem printr-un proces iterativ”, a spus el.