Kârgâzstanul închide zeci de companii care făceau comerţ cu Rusia după ce au fost incluse pe lista neagră a UE
Autorităţile kârgâze au suspendat activitatea unor companii din domeniul comerţului en-gros, transportului şi logisticii, suspectate că ar eluda sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, a anunţat vicepremierul Daniyar Amangeldiev, potrivit Radio Liberty.
El a declarat că SUA şi Marea Britanie au transmis informaţii despre aceste companii către Bişkek.
„După ce ne semnalează riscuri, analizăm situaţia şi reacţionăm. Am efectuat o investigaţie şi am suspendat înregistrarea a 50 de companii”, a spus Amangeldiev.
Autorităţile nu dezvăluie numele companiilor.
Pe 2 mai, Amangeldiev avertizase asupra măsurilor iminente. Potrivit The Moscow Times, el a declarat că, dacă se stabileşte că o companie are legături cu scheme de evitare a sancţiunilor sau chiar dacă există suspiciuni privind astfel de conexiuni, autorităţile îi vor anula înregistrarea.
„După anularea înregistrării, compania îşi pierde automat înregistrarea bancară şi nu mai poate deschide conturi sau desfăşura activităţi comerciale”, a spus el.
Autorităţile din Kârgâzstan au lansat o campanie împotriva companiilor care fac comerţ cu Rusia după ce republica a devenit primul fost stat sovietic supus sancţiunilor europene pentru încălcarea măsurilor restrictive împotriva Rusiei.
Ca parte a celui de-al 20-lea pachet de sancţiuni al UE, a fost interzis exportul către Kârgâzstan al maşinilor-unelte europene controlate computerizat, precum şi al echipamentelor de telecomunicaţii, inclusiv routere şi echipamente de comutare. Bruxelles-ul a explicat această decizie prin riscul ridicat de reexport către Rusia şi prin creşterea bruscă a livrărilor de bunuri către Kârgâzstan care ar putea fi ulterior utilizate de sectorul militar-industrial rus.
Potrivit datelor UE, importurile de electronice specializate din Uniunea Europeană către Kârgâzstan au crescut cu peste 800% între 2022 şi 2025.
Şi anumite companii din Kârgâzstan au fost supuse sancţiunilor UE. Printre acestea se numără Keremet Bank, Kapital Bank Central Asia şi companii implicate în comerţul cu electronice, maşini-unelte şi infrastructură de plăţi.
Oficialii europeni s-au declarat nemulţumiţi şi de activitatea platformelor de criptomonede din Kârgâzstan. O atenţie deosebită a atras Grinex, o platformă de schimb de criptomonede lansată anul trecut. Aceasta tranzacţionează stablecoin-ul A7A5, ancorat la rubla rusească, lansat de Promsvyazbank şi omul de afaceri moldovean Ilan Şor. Volumul tranzacţiilor A7A5 a atins 100 de miliarde de dolari.
Ţările occidentale consideră de mult timp Kârgâzstanul drept un canal-cheie pentru ocolirea sancţiunilor împotriva Rusiei. După începutul războiului din Ucraina, livrările anumitor bunuri către republică au crescut brusc, o parte dintre aceste produse fiind ulterior expediate către Rusia.
Potrivit Brookings Institution, exporturile din Estonia către Kârgâzstan au crescut cu 10.000%, cele din Finlanda cu 3.100%, iar cele din Polonia şi Grecia cu 2.200% şi, respectiv, 2.100%. Exporturile din Norvegia, Regatul Unit, Germania şi Cehia au crescut cu peste 1.000%.
