Juncker cheamă liderii europeni să discute despre situaţia refugiaţilor din Balcani
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a convocat o întâlnire extraordinară a mai multor lideri europeni în cadrul căreia se va discuta despre criza imigranţilor din vestul Balcanilor.
Comisia a susţinut într-o declaraţie publicată miercuri că Juncker a invitat şefii de stat sau guvern din Austria, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Germania, Grecia, Ungaria, România, Serbia şi Slovenia, plus liderii organizaţiilor cheie implicate, conform Reuters.
“În condiţiile situaţiei de urgenţă care se formează în ţările situate de-a lungul rutei migratoare din vestul Balcanilor, este nevoie de mai multă cooperare, de consultaţii mai complexe şi de acţiuni operaţionale imediate”, a declarat Juncker.
Obiectivul acestui mini-summit, care va avea loc duminică la Bruxelles, este acela de a se ajunge la “concluzii operaţionale comune care ar putea fi implementate imediat”.
De asemenea, această întâlnire are loc în contextul în care mii de refugiaţi şi imigranţi au fost forţaţi să campeze sub cerul liber sau în adăposturi improvizate în ţările din vestul Balcanilor, după ce Ungaria şi-a închis graniţele cu Serbia şi Croaţia, cauzând o reacţie în lanţ în alte state copleşite de numărul mare de refugiaţi ajunşi la graniţele sau pe teritoriile lor.
Slovenia a adoptat miercuri o legislaţie prin care a acordat armatei mai multă putere pentru a asista politia la protejarea graniţei statului – care formează partea exterioară a zonei Schengen – după ce un număr tot mai mare de refugiaţi au venit dinspre Croaţia în drumul lor spre Austria.
Conform diplomaţilor UE, în urma unor presiuni existente în interiorul Germaniei faţă de fluxul de sute de mii de imigranţi care caută azil în Europa, cancelarul german Angela Merkel a fost principala forţă din spatele întâlnirii de urgenţă de duminică, care va avea loc la doar 10 zile după un alt summit UE asupra problemei imigraţiei.
Noua întâlnire pare să fie un efort comun Juncker-Merkel de a creşte presiunea pe statele din centrul şi sud-estul Europei, pentru ca acestea să coopereze între ele în vederea gestionării valului de imigranţi într-o manieră mai umană şi pentru a pune capăt acţiunilor unilaterale care au amplificat tensiunile politice.
Unii diplomaţi s-au declarat îngrijoraţi că Berlinul adânceşte neînţelegerile dintre cei 28 de membri ai blocului european prin presiunile depuse în vederea adoptării unui mecanism permanent pentru redistribuirea refugiaţilor între statele membre. Mai multe guverne europene s-au declarat hotărâte să reziste presiunilor, cel puţin până când fluxul de imigranţi poate fi limitat.
O linie de demarcaţie se formează între guvernele care văd această criză în principal ca pe o provocare de integrare umanitară şi acele guverne care o văd ca pe o problemă de securitate, cerând luarea unor acţiuni mai puternice pentru controlarea graniţelor UE, pentru a reduce fluxul de imigranţi, pentru a-i trimite înapoi pe cei care nu îndeplinesc condiţiile pentru primirea de azil şi chiar pentru a plăti alte state, dacă este necesar, pentru a-i ţine pe imigranţi sub control.
Diplomaţii europeni au declarat că preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a analizat problema securităţii într-o manieră mai strictă, în timp ce Juncker a considerat că la mijloc se află valorile umanitare ale Uniunii Europene. Mai mulţi oficiali din Berlin şi din Comisia Europeană sunt de asemenea sceptici în privinţa şanselor de a împiedica oamenii disperaţi să ajungă în Europa.
La summitul UE de săptămâna trecută s-a ajuns la un acord asupra unei game de măsuri pentru a întări protecţia graniţei externe a blocului. De asemenea, liderii UE au decis să ofere stimulente financiare generoase Turciei şi altor state pentru a păstra refugiaţii pe teritoriile lor şi pentru a-i descuraja să se îndrepte spre Europa.
Noua întâlnire pare să fie un efort comun Juncker-Merkel de a creşte presiunea pe statele din centrul şi sud-estul Europei, pentru ca acestea să coopereze între ele în vederea gestionării valului de imigranţi într-o manieră mai umană şi pentru a pune capăt acţiunilor unilaterale care au amplificat tensiunile politice.
