Judecător CCR oferă soluţia la scandalul restanţelor salariale ale magistraţilor: o nouă sesizare de conflict constituţional, pe motiv că puterea judecătorească nu e capabilă să se autoregleze

Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei prin care a respins, ca inadmisibilă, sesizarea Guvernului Bolojan cu un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte, pe de o parte, şi Guvern şi Parlament, pe tema uriaşelor restanţe salariale ale magistraţilor.
Magistraţii au dat în judecată statul ca să câştige drepturi salariale în plus, alţi magistraţi au judecat şi, previzibil, le-au dat câştig de cauză.
Prin opinia concurentă pe care a semnat-o, judecătorul Asztalos Csaba pare să ofere soluţia pentru rezolvarea definitivă a scandalului restanţelor salariale, şi anume sesizarea CCR cu un nou conflict juridic de natură constituţională, dar care să pună în centru adevărata problemă a afacerii: incapacitatea puterii judecătoreşti de a se autoregla, scrie G4Media.
Reamintim că pe 30 martie, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a acţionat în instanţă Guvernului Bolojan a acţionat, în contencios administrativ, cerând plata imediată a întregii sume reprezentând restanţe salariale către magistraţi, acumulate în ultimii ani – în total, 5,2 miliarde de lei.
Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea ÎCCJ şi, pe 5 mai, a obligat Guvernul să plătească, însă sentinţa a fost atacată la Înalta Curte.
În paralel, înainte ca ÎCCJ să dea o sentinţă definitivă, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională, pe 2 iulie, cu un conflict juridic de natură constituţională, prin care acuza că puterea judecătorească şi-a arogat prerogative ale Parlamentului şi Guvernului în materie de politică bugetară.
CCR s-a pronunţat pe 7 octombrie. Cinci judecători: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc şi Mihaela Chiochină, au votat pentru respingerea acţiunii Guvernului, ca inadmisibilă.
Trei judecători au făcut opinie separată, susţinând că există un conflict constituţional care trebuia soluţionat: Simina Tănăsescu, Dacian Dragoş şi Iulia Scântei.
Un singur judecător, Asztalos Csaba, a făcut opinie concurentă, adică a fost de acord cu respingerea acţiunii ca inadmisibilă, dar pentru alte motive decât a considerat majoritatea.
Opinia lui Asztalos Csaba deschide o uşă către soluţionarea definitivă a scandalului legat de restanţele salariale ale magistraţilor.
Concret, Asztalos Csaba ridică adevărata problemă a întregii afaceri: „Curtea are competenţa de a se pronunţa cu privire la paradigmele de tip jurisprudenţial care încalcă valorile, principiile sau exigenţele Constituţiei. Curtea a constatat că, în măsură în care există mecanisme prin care autorităţile publice să se autoregleze, rolul Curţii Constituţionale devine unul subsidiar. Numai în lipsa acestor mecanisme, rolul Curţii Constituţionale devine unul principal şi primordial pentru înlăturarea blocajului constituţional rezultat”.
Dar ce înseamnă „paradigme jurisprudenţiale neconstituţionale”? Este situaţia în care una dintre puterile statului dezvoltă practici aparent legale, dar în contradicţie cu Constituţia, şi tinde să le perpetueze, fără ca vreuna din celelalte puteri să le poată opri. În acest caz, singura aptă să intervină şi să le curme este Curtea Constituţională.
El vine cu o serie de exemple care arată un model: o putere a statului îşi dezvoltă reguli ilicite, pe care nu e capabilă să şi le îndrepte, şi nicio altă putere nu are instrumentele de a le corecta. Atunci intervine Curtea Constituţională.
„Ţine de obligaţia şi responsabilitatea instanţei supreme de a aplica prevederile Constituţiei şi deciziile Curţii Constituţionale în vederea autoreglării sistemului judiciar sub aspectul întinderii competenţei puterii judecătoreşti”, mai arată în motivare Asztalos Csaba.
Şi adaugă: „Principiul loialităţii constituţionale impune colaborarea între puterile statului, niciuna dintre acestea – nici chiar puterea judecătorească – neputând să acţioneze cu încălcarea Constituţiei, respectiv a principiului separaţiei puterilor în stat sau a competenţelor stabilite de Constituţie în materie de politică bugetară”.
Articolul integral poate fi citit aici.