Judecătoare, suspendată pentru un interviu. Indignare printre procurori. CSM şi Inspecţia Judiciară, puse la zid

Crina Muntean
Crina Muntean (Newsweek)

Asociaţia ”Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” critică dur suspendarea din funcţie pentru 6 luni a judecătoarei Crina Muntean, pentru faptul că aceasta a vorbit despre probleme din Jutiţie într-un interviu acordat publicaţiei Newsweek.

"Suspendarea din funcţie a colegei judecător a avut ca temei faptul că aceasta a declarat, argumentat, că există un risc de creare a unor reţele de interese la nivel local şi că din constatările personale a tras concluzia că există intervenţii cel puţin lipsite de etică în cadrul instanţelor locale, în acest sens propunând şi un martor care a confirmat un episod expus în interviu", arată reprezentanţii organizaţiei.

Totodată, magistraţii se declară surprinşi de cât de rapid a fost "soluţionată" cauza Crinei Muntean, în detrimentul dreptului de apărare al acesteia şi acuză duble standarde în materie de respectarea dreptului la liberă exprimare şi de acţiuni disciplinare.

Redăm comunicatul Asociaţiei

Asociaţia ”Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”, asociaţie profesională a procurorilor, luând act de decizia Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară, din data de 15.07.2020 de sancţionare a doamnei judecător Crina Muntean cu suspendarea din funcţie pentru o perioadă de 6 luni pentru aspectele expuse de doamna judecător într-un interviu acordat publicaţiei Newsweek se declară surprinsă de maxima diligenţă în soluţionarea acţiunii disciplinare, la primul termen, celeritatea trecând aparent peste dreptul de apărare al magistratului şi fiind mai importantă ca ascultarea acestuia sau discutarea administrării oricărei alte probe.

Observăm că atât Inspecţia Judiciară cât şi Consiliul Superior al Magistraturii optează pentru aplicarea unor standarde diferite atunci când se pune în discuţie libertatea de exprimare a magistratului, în funcţie de criterii necunoscute ce pot genera în viziunea unui terţ de bună-credinţă o suspiciune rezonabilă că modul de tratare a acţiunilor disciplinare ţine mai mult de persoana celui cercetat decât de o jurisprundenţă obiectivă şi constantă în acest domeniu.

Astfel putem constata că în cazul doamnei judecător Crina Muntean se consideră că sesizarea unor aspecte privind activitatea din cadrul instanţelor şi exprimarea unor îngrijorări şi opinii personale privind săvârşirea unor abateri disciplinare şi infracţiuni sunt de natură să aducă atingere independenţei justiţiei şi sunt de natură să ”strice” imaginea magistratului.

Inspecţia Judiciară, aprobată de secţia din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că libertatea de exprimare a magistratului are ca limită, indiferent de subiectul abordat, dreptul cetăţeanului la o justiţie independentă, echidistantă faţă de politic, echilibrată şi verticală.

Fiind de acord cu principiul enunţat, ne întrebăm totuşi cum aceleaşi persoane consideră că afirmaţii de tipul – ”Domnule Preşedinte, Am fost numită preşedinte de secţie când PSD ul a câştigat alegerile şi nu pentru că sunt incompetentă sau pentru că sunt pila cuiva! Aşa că, data viitoare, când face afirmaţii, nu mai generalizaţi! Aveţi dreptate când spuneţi că românii cinstiţi, plătitori de taxe şi impozite, îşi doresc autostrăzi, spitale, educaţie...ne puteţi spune şi nouă dacă aţi plătit impozite pentru meditaţiile pe care dumneavoastră aţi declarat că le-aţi dat?” - exprimate public de doamna judecător Mădălina Afrăsinei pe contul său de Facebook nu aduc în niciun fel atingere dreptului cetăţeanului la o justiţie echidistantă de politic şi echilibrată, impunându-se clasarea sesizării disciplinare.

Suspendarea din funcţie a colegei judecător a avut ca temei faptul că aceasta a declarat, argumentat, că există un risc de creare a unor reţele de interese la nivel local şi că din constatările personale a tras concluzia că există intervenţii cel puţin lipsite de etică în cadrul instanţelor locale, în acest sens propunând şi un martor care a confirmat un episod expus în interviu.

În mod surprinzător dacă aspectele punctuale afectează imaginea magistraţilor nu acelaşi lucru îl consideră inspecţia judiciară şi CSM cu privire la exprimările publice ale doamnei judecător Adriana Stoicescu: ”Pseudo justiţia lor. A pseudo poliţiştilor, agramaţi şi burtoşi, plătiţi regeşte să anunţe când vine potera cu vreo enervantă percheziţie domiciliară. A pseudo procurorilor, cei care au pus bazele republicii lor, în care inculpatul spune ce lapte a supt de la mama doar să îşi scape soţia însărcinată de un mic viol, aşa cum discret i s-a sugerat că s-ar putea întâmpla dacă nu declară ce trebuie. A pseudo judecătorilor care scriu minute la dictare, aşteptând înfriguraţi concediul într-o ţară exotică, pentru a sta liniştiţi în jacuzzi cu prietenul tocmai salvat…” În acest caz cele două instituţii au considerat că este vorba de o exercitare conformă a libertăţii de exprimare a magistratului şi că nu este afectată în niciun fel independenţa şi imaginea justiţiei.

De altfel, nici aspectele punctuale nu sunt sancţionate de Consiliul Superior al Magistraturii publicarea de către judecătorul Florica Roman, pe blogul personal a unor aspecte de tipul – ”Am trimis o plângere penală la DNA pe data de 18 mai 2016 împotriva numiţilor Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, şi Valeriu Zgonea, Preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru comiterea infracţiunilor de cumpărare, respectiv trafic de influenţă, solicitând în acelaşi timp luarea în considerare a arestării preventive a acestora. …Oricare altă persoană ar fi fost în poziţia Ambasadorului American Hans Klemm, şi recunoştea public că şi-a folosit influenţa asupra preşedintelui Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea să treacă anumite legi, era automat “săltat” de mascaţi, reţinut şi băgat la tubulatura, la “Beciul Domnesc” fiind considerate cu uşurinţă judecăţi de valoare.

Inspecţia Judiciară şi CSM consideră că afirmaţia doamnei judecător Crina Muntean privind caracterul nefondat al acţiunii disciplinare exercitată împotriva sa este lipsită de echilibru şi că utilizarea unor termeni plastici pentru a sublinia acest lucru este dincolo de echidistanţa funcţiei de judecător însă în viziunea aceleiaşi Inspecţii Judiciare sunt considerate echilibrate afirmaţiile doamnei judecător Gabriela Baltag care susţine public următoarele aspecte demne de teoria conspiraţiei: ”Cine este în zilele acestea la capătul lucrurilor pline de neadevăr, rostite fără nicio rezervă, care împânzesc majoritatea canalelor de comunicare, încercând să îngenuncheze o societate încă visătoare, care îndrăzneşte să mai creadă că poate să stea la masă cu Marile Puteri, aşa cum se întâmpla altădată, în vremurile pentru care termenul 'democraţie' nu era deloc consacrat!? Claude Junker şi George Soros se văd frecvent. În ultimii ani, s-au văzut de cel puţin patru ori. Ultima dată s-au văzut cu o lună şi jumătate în urmă, când unul din subiectele principale ale discuţiilor a fost justiţia din România”.

Putem furniza nenumărate exemple de aplicare a unui standard dublu în acest tip de acţiuni dar considerăm că este datoria Inspecţiei Judiciare şi a Consiliului Superior al Magistraturii să explice public care sunt criteriile utilizate în aprecierea diferită a declaraţiilor publice ale magistraţilor, ce repere sunt utilizate în analiză şi care sunt cauzele care generează soluţii profund diferite în funcţie de persoana cercetată.