Israelul afirma că forţele sale aeriene au lovit din nou Teheranul după uciderea lui Khamenei, dar multe ţinte rămân încă neatinse
Israelul a transmis că a lansat duminică o serie de atacuri în centrul Teheranului şi că încearcă să domine spaţiul aerian deasupra capitalei, după ce forţele sale aeriene l-au ucis pe liderul suprem al Iranului într-un atac de amploare care a stârnit temeri privind extinderea instabilităţii în Orientul Mijlociu, transmite Reuters.
Forţele aeriene israeliene au efectuat atacuri pentru a deschide „calea către Teheran”, iar armata israeliană a declarat că majoritatea sistemelor de apărare aeriană din vestul şi centrul Iranului au fost distruse.
Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, locotenent-colonelul Nadav Shoshani, a declarat reporterilor că mai rămân multe ţinte, inclusiv site-uri de producţie militar-industrială. „Avem capacităţile şi ţintele necesare pentru a continua atât timp cât va fi necesar”, a spus el.
Întrebat dacă Israelul ia în considerare desfăşurarea de forţe terestre în Iran, Shoshani a răspuns că acest lucru nu este luat în considerare, chiar dacă preşedintele american Donald Trump şi premierul israelian Benjamin Netanyahu au îndemnat iranienii să profite de această ocazie rară pentru a răsturna conducerea.
La câteva ore după ce SUA şi Israelul au anunţat că un atac aerian l-a ucis pe Ayatollahul Ali Khamenei în cadrul campaniei militare de răsturnare a guvernului Republicii Islamice, mass-media de stat din Iran a confirmat moartea liderului în vârstă de 86 de ani.
Khamenei, care a transformat Iranul într-o puternică forţă şi i-a extins influenţa în Orientul Mijlociu în timpul celor 36 de ani de guvernare cu mână de fier, lucra în biroul său în momentul atacului de sâmbătă, a declarat presa de stat.
Atacul a ucis şi fiica, nepotul, nora şi ginerele său.
Preşedintele rus Vladimir Putin, aliatul apropiat al Teheranului, a declarat într-o notă adresată omologului său iranian că uciderea lui Khamenei şi a membrilor familiei sale a fost o crimă „cinică” care a încălcat toate normele moralităţii umane şi ale dreptului internaţional.
Experţii au afirmat că, deşi moartea lui Khamenei şi a altor lideri iranieni ar reprezenta o lovitură majoră pentru ţară, aceasta nu ar însemna neapărat sfârşitul dominaţiei clericale bine înrădăcinate în Iran sau al influenţei Gărzii Revoluţionare asupra populaţiei.
Şeful politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat duminică că moartea lui Khamenei a fost „un moment decisiv în istoria Iranului”.
„Ce va urma este incert. Dar acum există o cale deschisă către un Iran diferit, unul în care poporul său ar putea avea o mai mare libertate de a-l modela”, a declarat Kallas pe platforma de socializare X.
Conform Constituţiei Iranului, liderul suprem este numit de Adunarea Experţilor, un organism clerical format din 88 de membri care supraveghează şi, în teorie, poate demite această figură.
Acest înalt oficial deţine puterea supremă în Iran, acţionând ca un comandant suprem al forţelor armate şi luând decizii asupra direcţiei politicii externe, definită în mare parte de confruntarea cu Statele Unite şi Israel.
Ayatollah Alireza Arafi a fost numit duminică membru jurist al Consiliului de Conducere al Iranului, un organism însărcinat cu îndeplinirea rolului de lider suprem până când Adunarea Experţilor va alege un nou lider, a raportat agenţia de ştiri ISNA.
Membru clerical al Consiliului Gardienilor, Arafi va face parte din Consiliul de Conducere temporar alături de preşedintele Masoud Pezeşkian şi preşedintele Curţii Supreme Gholamhossein Mohseni Ejei.
Două surse americane şi un oficial american familiarizat cu problema au declarat că Israelul şi SUA au sincronizat atacul de sâmbătă pentru a coincide cu o întâlnire pe care Khamenei o avea cu principalii săi consilieri.
Surse din Iran au declarat că establishmentul la putere va încerca imediat să numească un succesor al lui Khamenei pentru a transmite un mesaj de stabilitate şi continuitate.
O altă lovitură pentru conducerea Iranului a fost moartea şefului Statului Major al Forţelor Armate, Abdolrahim Mousavi, în atacuri, a declarat postul de televiziune Iran TV.
După ce Iranul a ripostat cu atacuri aeriene în zona Golfului, Anwar Gargash, consilierul preşedintelui Emiratelor Arabe Unite, aliat al SUA şi putere petrolieră, a îndemnat Teheranul să „revină la realitate”, afirmând că războiul nu este cu vecinii arabi ai Iranului din Golf. EAU a suportat până acum cea mai grea lovitură a represaliilor Iranului.
Trump a avertizat duminică că SUA vor lovi Iranul „cu o forţă nemaiîntâlnită până acum” dacă acesta va riposta după atacurile asupra sa.
„Iranul tocmai a declarat că va lovi foarte tare astăzi, mai tare decât a fost lovit vreodată”, a spus Trump într-o postare pe Truth Social.
El a adăugat: „AR FI BINE SĂ NU FACĂ ASTA, ÎNSĂ, PENTRU CĂ DACĂ O VOR FACE, ÎI VOM LOVI CU O FORŢĂ NEMAIÎNTÂLNIŢĂ PÂNĂ ACUM!”
În remarci adresate lui Trump şi aliatului său apropiat, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a spus: „Vă vom da lovituri atât de terifiante încât voi înşivă veţi fi nevoiţi să imploraţi”.
„Le spun lui Trump şi Netanyahu şi agenţilor şi reprezentanţilor lor, repet, le spun acestor doi criminali murdari şi tuturor agenţilor lor: aţi trecut linia noastră roşie şi trebuie să plătiţi preţul pentru asta”.
Centrul de securitate maritimă din Oman a declarat că petrolierul Skylight, sub pavilionul Palau, a fost atacat la aproximativ cinci mile marine de Musandam, Oman. Patru persoane au fost rănite şi întregul echipaj, format din 20 de persoane, a fost evacuat.
Khamenei, care a zdrobit ambiţiile mai multor preşedinţi moderaţi aleşi de-a lungul deceniilor, avea adepţi printre colegii şiiţi din afara Iranului, în ţări precum Irak şi Pakistan, care au cele mai mari populaţii şiite după Iran.
Marele ayatollah Ali al-Sistani, cel mai înalt cleric şiit din Irak, şi-a exprimat condoleanţele pentru uciderea lui Khamenei şi a îndemnat iranienii să menţină unitatea în faţa atacurilor.
Duminică, poliţia pakistaneză s-a ciocnit cu protestatarii care au spart zidul exterior al consulatului SUA din Karachi, soldându-se cu nouă morţi, în urma ştirilor despre atacurile SUA şi Israelului asupra Iranului, care l-au ucis pe Khamenei.
În Irak, poliţia a tras cu gaze lacrimogene şi grenade paralizante pentru a dispersa sute de protestatari pro-iranieni care s-au adunat în afara Zonei Verzi din capitala Bagdad, unde se află Ambasada SUA.
Traficul aerian global a rămas puternic perturbat, deoarece atacurile aeriene continue au ţinut închise principalele aeroporturi din Orientul Mijlociu, inclusiv Dubai - cel mai aglomerat hub internaţional din lume - într-una dintre cele mai mari întreruperi ale traficului aerian din ultimii ani.
Martorii au declarat că, pentru a doua zi consecutivă, s-au auzit mai multe explozii în centrul regional de afaceri Dubai şi deasupra capitalei Qatarului, Doha, după ce Iranul a lansat atacuri de represalii asupra statelor din Golf.
Norii de fum alb proveniţi de la interceptarea rachetelor au fost zăriţi pe cerul de deasupra Dubaiului, în timp ce valuri de fum negru s-au ridicat deasupra portului Jebel Ali, unul dintre cele mai aglomerate din Orientul Mijlociu.
Două persoane au fost rănite după ce şrapnelul a căzut din drone în urma unei interceptări de către apărarea aeriană deasupra a doua case din Dubai, unul dintre numeroasele oraşe arabe din Golf care se mândresc cu stabilitatea lor.
Iranul, care a declarat că va ataca bazele americane dacă va fi atacat, a lovit o serie de alte ţinte, ţinând în suspans marile ţări producătoare de petrol din Golf.
Trump a declarat că atacurile aeriene au avut scopul de a pune capăt unei ameninţări de zeci de ani din partea Iranului şi de a se asigura că acesta nu va putea dezvolta arme nucleare. El a încercat, de asemenea, să justifice o mişcare riscantă care părea să contrazică opoziţia sa declarată faţă de implicarea americană în conflicte complexe din străinătate.
Trump şi Netanyahu le-au spus iranienilor să profite de această şansă rară de a-şi răsturna liderii clericali.
Trump a evocat asaltul din 1979 asupra ambasadei SUA din Teheran, când activişti studenţi iranieni, în coordonare cu clerici radicali, au luat 52 de americani ostatici timp de 444 de zile, cerând extrădarea şahului detronat din Statele Unite.
Conducerea Iranului era deja sub presiune din cauza unei economii afectate de sancţiuni, a protestatarilor care s-au dovedit din nou gata să iasă în stradă în ciuda represiunilor violente şi a reprezentanţilor regionali grav slăbiţi de atacurile israeliene.
