Iohannis, în faţa diplomaţilor: Nu e admisibil ca, în anul Centenarului, să facem paşi înapoi

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut marţi, la Palatul Cotroceni, un discurs cu prilejul primirii şefilor de misiuni şi a consulilor generali cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

"Stabilitatea şi credibilitatea României în politica externă înseamnă şi păstrarea şi apărarea statului de drept, a independenţei justiţiei şi a continuării combaterii corupţiei la acelaşi standard ca şi până acum. Nu este admisibil ca, în anul Centenarului, să facem paşi înapoi", le-a transmis, printre altele, preşedintele Klaus Iohannis diplomaţilor români.

În acelaşi timp, şeful statului a subliniat că în politica externă a României nu este loc pentru experimente discutabile în nume personal, pentru amatorism, pentru gafe diplomatice, pentru că toate acestea sunt foarte păguboase pentru interesele şi obiectivele noastre naţionale.

Vă prezentăm în continuare textul integral al discursului:

"Domnule Ministru al Afacerilor Externe,

Doamnă Preşedinte al Institutului Cultural Român,

Excelenţe, doamnelor şi domnilor şefi de misiuni diplomatice şi consulare,

Îmi face o mare plăcere să vă revăd astăzi, aici, în Sala Unirii. Este a patra noastră întâlnire în acest format. În anul diplomatic care s-a scurs de la reuniunea anterioară, relaţiile internaţionale nu s-au ameliorat: se menţin în continuare riscurile, ameninţările şi provocările pe care le cunoaşteţi, la care s-au adăugat noi evoluţii, unele îngrijorătoare, atât în vecinătatea noastră, cât şi la nivel global.

În acelaşi timp, este pentru noi un an important, din cel puţin două perspective.

Pe de o parte, 2018 este anul Centenarului României Moderne, care înseamnă pentru noi nu atât analize retrospectiv-istorice, cât, mai ales, proiecţii de viitor.

Pe de altă parte, este anul pregătitor al celei mai importante misiuni pe care România o va exercita de când a devenit stat membru al Uniunii Europene – Preşedinţia Consiliului Uniunii, în primul semestru al anului viitor.

Având în vedere importanţa acestei misiuni speciale, voi pune accentul în partea finală a intervenţiei mele asupra modului în care eu cred că trebuie să acţionăm pentru a avea o preşedinţie de succes.

Dar, înainte de asta, vreau să subliniez câteva aspecte pe care le consider esenţiale, mai ales în contextul Centenarului.

În primul rând, riscurile, ameninţările şi provocările actuale cer o implicare activă, responsabilă şi inovatoare a dumneavoastră, ca reprezentanţi ai diplomaţiei române.

De aceea, vă reamintesc că este necesar să acţionaţi viguros şi eficient pentru a contracara aceste evoluţii şi pentru a găsi soluţii durabile, astfel încât obiectivele naţionale ale României să fie realizate, iar românii să fie mai bine protejaţi.

În al doilea rând, aşa cum am mai spus, stabilitatea şi predictibilitatea politicii externe a României sunt esenţiale pentru credibilitatea noastră, ca actor extern.

În politică externă a României nu este loc pentru experimente discutabile în nume personal, pentru amatorism, pentru gafe diplomatice, pentru ca toate acestea sunt foarte păguboase pentru interesele şi obiectivele noastre naţionale de politică externă.

În politică externă a României nu este loc decât pentru responsabilitate, respectarea ordinii constituţionale şi a dreptului internaţional şi pentru consens politic naţional pe temele şi dosarele care ţin de obiectivele noastre externe. Ţin să vă asigur că voi continuă să apăr aceste valori şi vă încurajez să faceţi la fel, pentru binele României şi al românilor.

În al treilea rând, stabilitatea şi credibilitatea României în politică externă înseamnă şi păstrarea şi apărarea statului de drept, a independenţei justiţiei şi a continuării combaterii corupţiei la acelaşi standard ca şi până acum.

Nu este admisibil ca, în anul Centenarului, să facem paşi înapoi.

Acest lucru presupune, înainte de toate, o Românie mai puternică şi mai rezilientă, un stat mai performant, în care democraţia liberală şi statul de drept sunt deplin consolidate, cu o justiţie independentă, un stat care acţionează în slujba tuturor cetăţenilor şi care este capabil să le ofere prosperitate şi siguranţă.

Ca Preşedinte, voi face tot ce îmi stă în puteri şi în atribuţiile mele constituţionale pentru realizarea acestui ţel.

Doamnelor şi domnilor,

Fundamentele politicii noastre externe rămân aceleaşi. Ele sunt definite prin necesitatea de a continua consolidarea triadei esenţiale a politicii externe româneşti: întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creşterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană şi, respectiv, în NATO.

Reiterez faptul că această triadă defineşte comunitatea de valori din care facem parte şi ne asigură securitatea şi prosperitatea. De aceea, România trebuie să acţioneze pentru a menţine, în acelaşi timp, relevanţa strategică intrinsecă a acestor trei piloni, precum şi creşterea relevanţei României în cadrul lor.

Astfel, continuarea aprofundării Parteneriatului Strategic cu Statele Unite pe toate dimensiunile sale, aşa cum am decis cu Preşedintele Trump anul trecut, rămâne o prioritate de prim rang.

Salut angajamentul crescut al Statelor Unite pentru securitatea Europei, a Flancului Estic al Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv a României, reieşit cu claritate în urma vizitei la Washington din 2017 şi reconfirmat recent prin alocări bugetare sporite substanţial pentru Iniţiativa Europeană de Descurajare.

În ceea ce priveşte participarea României în cadrul NATO, trebuie subliniat că recentul Summit de la Bruxelles a fost unul de succes pentru România. El a dat un nou impuls procesului de adaptare a Alianţei la schimbările mediului de securitate.

Postura de apărare şi descurajare a NATO a fost consolidată, inclusiv pe Flancul Estic şi în regiunea Mării Negre.

Principalele decizii în acest sens, de interes direct pentru România, au vizat consolidarea statutului Brigăzii multinaţionale şi recunoaşterea ofertei României de găzduire a unui centru de comandă operaţional.

Summitul a confirmat că Marea Neagră rămâne o regiune de interes special pentru Alianţă, conform interesului strategic al României.

A fost, de asemenea, menţinută politica actuală faţă de Rusia şi au fost continuate eforturile de proiectare a stabilităţii în vecinătatea Alianţei, inclusiv în cea estică.

Nu în ultimul rând, a fost reconfirmată continuitatea politicii „uşilor deschise” a NATO.

Toate acestea au asigurat un pachet cuprinzător, care a reflectat pe deplin obiectivele urmărite de România.

Va trebui să continuaţi acest efort prin urmărirea implementării deciziilor de interes pentru noi ale Summitului şi dezvoltarea liniilor de acţiune deschise de aceste decizii.

Desigur, pentru a obţine aceste rezultate, un rol important l-a avut şi Formatul B9, Bucureşti 9, a cărui reuniune la nivel de şef de stat am co-prezidat-o alături de omologul meu polon, la Varşovia, cu aproximativ o lună înainte de Summit.

Dacă Formatul Bucureşti, pe care l-am lansat împreună cu Polonia în 2015, şi-a dovedit utilitatea, Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, pe care îl voi găzdui peste doar trei săptămâni, va fi crucial pentru viitorul acestei platforme informale de cooperare.

El va trebui să dovedească faptul că putem produce rezultate concrete, de natură să stimuleze creşterea economică în regiune, pentru a reduce decalajul de nivel faţă de vestul Uniunii Europene.

În acelaşi timp, Summitul va trebui să arate că Iniţiativa este un instrument care stimulează convergenţa reală, deci coeziunea în interiorul Uniunii Europene, fiind un proiect care sprijină consolidarea Uniunii şi, totodată, prin stimularea interesului economic al Statelor Unite pentru regiune, un instrument de consolidare a relaţiei transatlantice.

Doamnelor şi domnilor,

Toate celelalte linii mari de acţiune, menţionate şi în anii trecuţi, rămân valabile, dacă vorbim, de exemplu, despre Balcanii de Vest, Caucazul de Sud sau despre Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, unde poziţiile noastre privind Procesul de Pace rămân neschimbate, inclusiv în ceea ce priveşte statutul Ierusalimului, sau despre Asia, America Latină şi Africa.

În egală măsură, veţi continuă să acţionaţi pentru consolidarea parteneriatelor şi relaţiilor strategice bilaterale, fie că este vorba de Germania, Franţa, Italia, Polonia, Turcia sau, mai nou, Japonia, fiecare cu particularităţile sale, ca să menţionez doar câteva exemple.

Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova continuă să fie pe primul plan al acţiunii noastre, care urmăreşte susţinerea reformelor şi a apropierii de Uniunea Europeană, chiar dacă nu este deloc uşor.

Doamnelor şi domnilor,

Am păstrat în mod special, aşa cum v-am spus la început, o secţiune specială a acestui mesaj, dedicată Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Uniunea evoluează într-un mediu internaţional complex şi se confrunta în această perioadă cu provocări interne noi, generate de transformările societale.

Asistăm, uneori, la demersuri ale unor lideri politici pentru reactivarea, de o manieră populistă, a temerilor cetăţenilor europeni.

Parcurgem, astfel, un moment dificil, care impune un angajament comun mai puternic al statelor membre în vederea consolidării proiectului european.

România este pe deplin angajată, la cel mai înalt nivel, în acest efort comun european, iar asumarea, în prima jumătate a anului viitor, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene este o provocare, dar, în acelaşi timp, pentru noi şi o oportunitate.

Avem ocazia de a demonstra, pentru prima dată de la momentul aderării la Uniunea Europeană, cum traducem în fapte viziunea politică pro-europeană a ţării noastre şi cum vom folosi capacitatea administraţiei publice din România pentru a lucra direct în favoarea interesului european de data aceasta.

Că avem abilitatea de a gestiona agenda Consiliului şi de a facilita negocierile dintre statele membre ale Uniunii în vederea identificării poziţiilor comune şi a formulelor de compromis bazate pe interesul comun al tuturor statelor membre.

Că avem capacitatea de a reprezenta Consiliul în dialogul inter-instituţional cu celelalte instituţii europene. Că avem credibilitatea şi priceperea de a reprezenta Uniunea în dialogul cu partenerii săi externi, completând la nevoie demersurile Serviciului European de Acţiune Externă.

Timp de şase luni, interesul naţional al României va fi acela de a lucra pentru consolidarea Uniunii Europene.

Dar, în acelaşi timp, vom avea ocazia de a promova teme europene de interes particular pentru noi, pentru România.

Astfel, România a stabilit o serie de priorităţi pe care le va promova din poziţia de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, în acord cu agenda Uniunii.

Cele patru axe de acţiune vor fi: (1) asigurarea unei creşteri durabile şi echitabile pentru toate statele membre, prin intermediul unui nivel sporit de convergenţă, coeziune, inovare, digitalizare şi conectivitate; (2) salvgardarea securităţii europene; (3) consolidarea rolului global al Uniunii Europene şi (4) promovarea valorilor comune.

Un element semnificativ este acela că programul Preşedinţiei noastre va avea în prim-plan cetăţeanul. De aceea, eforturile noastre vor trebui să se concentreze cu precădere pe dosarele legislative şi nelegislative cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor.

Prin acest exerciţiu, România îşi poate consolida statutul său de stat membru al Uniunii şi va fi în poziţia de a-şi asuma atribuţii importante la nivel european şi de a contribui, de pe o poziţie de mediator imparţial (honest broker) - la consolidarea proiectului european.

Avem, astfel, oportunitatea de a crea o imagine pozitivă şi pe termen lung a României în rândul partenerilor noştri europeni. Şi am face bine să folosim această oportunitate, fiindcă cele pe partea negativă le-am folosit din plin!

Aceasta va depinde de modul în care vom performa la Bruxelles, dar şi pe plan intern, în cadrul reuniunilor organizate în ţara noastră, care vor culmina cu reuniunea informală a Consiliului European de la Sibiu, în care vom decide, alături de ceilalţi lideri europeni, priorităţile şi direcţiile strategice ale Uniunii pentru perioada 2019-2024. Acest Summit ar putea rămâne un reper important în istoria Uniunii, ca etapă a efortului de adaptare la provocările prezentului.

Mandatul nostru la conducerea Consiliului Uniunii Europene nu va fi unul simplu, ţinând seama de dosarele importante aflate în negociere la nivel european, fie că ne referim la viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 sau la negocierile pentru retragerea Marii Britanii din Uniune.

De asemenea, în mai 2019 se vor desfăşura alegerile pentru Parlamentul European, moment ce va marca finalul unui ciclu politic de cinci ani şi începerea unui nou ciclu.

Suntem un stat membru solid pro-european, dar şi un partener strategic puternic al Statelor Unite ale Americii.

Avem datoria să întărim parteneriatul transatlantic, care este important nu doar pentru securitatea şi prosperitatea comunităţii unice care reuneşte cele două maluri ale Atlanticului. Ignore presus de orice, el este crucial pentru păstrarea valorilor democratice ale comunităţii noastre.

De aceea, vom acţiona – şi veţi acţiona – prin orice mijloace în acest scop.

Toate acestea impun o pregătire solidă a mandatului nostru. Perioada rămasă până la sfârşitul acestui an este crucială pentru a construi un mandat consistent, realist, credibil al viitoarei Preşedinţii.

Nu este o sarcină facilă, va trebui să dăm dovadă de o temeinică cunoaştere a dosarelor, dar şi a procedurilor.

Dar, ignore presus de toate, va trebui să demonstrăm că angajamentul nostru pro-european este ignore presus de toate îndoielile.

Îmi doresc ca România să poată asigura o Preşedinţie eficientă a Consiliului Uniunii Europene.

Guvernul are obligaţia să se asigure că exercitarea Preşedinţiei va reprezenta un exerciţiu din care România va câştiga în relaţiile sale cu instituţiile europene, cu statele membre ale Uniunii şi cu partenerii externi.

Veţi reprezenta România pe perioada exercitării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în capitalele statelor membre, urmărind şi informând asupra poziţionărilor acestora pe teme importante care se discută la nivelul Uniunii, precum Uniunea Economică şi Monetară şi gestionarea migraţiei sau Piaţa internă digitală - pentru a menţiona doar câteva dosare importante.

Pentru ca Bucureştiul să poată înţelege mai bine aceste poziţionări, rămân de interes efectele pe care negocierile de la Bruxelles le au asupra politicilor naţionale în statele unde ne reprezentaţi.

De asemenea, în capitalele statelor din afara Uniunii, veţi urmări modul în care activitatea României, ca Preşedinţie, este percepută şi veţi semnala oportunităţi, dar şi riscuri în relaţiile noastre bilaterale.

Aş dori să fac o menţiune specială pentru Reprezentanţa Permanentă a României la Uniunea Europeană. Rolul acesteia în exercitarea Preşedinţiei va fi foarte important. Pentru a obţine rezultate bune, Reprezentanţa Permanentă trebuie însă sprijinită de la Bucureşti cu un mandat credibil şi coerent, precum şi de un ghidaj politic eficient, bazat pe mecanisme suple şi rapide în procesarea informaţilor şi validarea deciziilor la nivel politic.

Toate acestea sunt esenţiale pentru o Preşedinţie de succes, dar şi pentru viitorul credibil al politicii externe româneşti.

Sunt încredinţat că, în ciuda tuturor provocărilor, veţi face faţă acestei misiuni.

Vă urez să aveţi încredere în forţele voastre şi, prin asta, în forţele noastre ca naţiune profund dedicată viitorului Europei şi, mai ales, viitorului nostru ca stat şi naţiune modernă, care îşi doreşte să progreseze în beneficiul tuturor românilor!

Vă mulţumesc şi vă doresc succes!"