Închisoare pe viaţă pentru asasinul fostului premier japonez Shinzo Abe

Shinzo Abe (YOSHIKAZU TSUNO/AFP/Getty Images)
Redacţia
21.01.2026
Shinzo Abe (YOSHIKAZU TSUNO/AFP/Getty Images)
Redacţia
21.01.2026

Un tribunal japonez l-a condamnat miercuri la închisoare pe viaţă pe bărbatul care a recunoscut că l-a asasinat pe fostul prim-ministru japonez Shinzo Abe, relatează AP News.

Tetsuya Yamagami, în vârstă de 45 de ani, a recunoscut anterior că l-a ucis pe Abe în iulie 2022, în timp ce fostul prim-ministru susţinea un discurs electoral în oraşul vestic Nara.

Cazul a scos la iveală decenii de legături strânse între partidul de guvernământ al Japoniei şi o controversată biserică sud-coreeană.

Abe, unul dintre cei mai influenţi politicieni ai Japoniei, îşi exercita mandatul de parlamentar după ce părăsise funcţia de prim-ministru atunci când a fost ucis în 2022, în timpul campaniei electorale din oraşul Nara. Asasinatul a şocat o ţară cu un control strict al armelor.

Yamagami le-a spus anchetatorilor că a fost motivat de dorinţa de a expune legăturile dintre politicienii japonezi şi Biserica Unificării, pe care a acuzat-o că i-a determinat mama să-l neglijeze în timpul unei copilării dificile.

Yamagami a pledat vinovat pentru omor în procesul care a început în octombrie. Tribunalul districtual din Nara a anunţat miercuri că a pronunţat un verdict de vinovăţie şi l-a condamnat pe Yamagami la închisoare pe viaţă, aşa cum au solicitat procurorii.

Takashi Fujimoto, unul dintre avocaţii apărării, a declarat că decizia nu a luat în considerare cererea de clemenţă bazată pe copilăria dificilă a inculpatului şi a calificat hotărârea drept „regretabilă”. El a adăugat că echipa juridică a lui Yamagami va lua în considerare un apel după consultarea cu clientul lor.

Atacatorul a spus că a fost motivat de ură faţă de o controversată biserică

Yamagami a declarat că l-a ucis pe Abe după ce a văzut un mesaj video trimis de fostul lider unui grup afiliat Bisericii Unificării. El a adăugat că scopul său a fost să lovească biserica, pe care o ura, şi să expună legăturile acesteia cu Abe, au spus anchetatorii.

Procurorii au cerut condamnarea pe viaţă a lui Yamagami, invocând gravitatea atacului şi pericolul creat într-un loc de campanie electorală aglomerat. Avocaţii săi au solicitat o pedeapsă de cel mult 20 de ani, invocând dificultăţile sale ca fiu al unei adepte a bisericii. Legea japoneză permite pedeapsa cu moartea în cazurile de omor, însă procurorii nu o cer de obicei decât dacă au fost ucise cel puţin două persoane.

Dezvăluirea legăturilor strânse dintre Partidul Liberal Democrat aflat la guvernare şi biserică a determinat partidul să se distanţeze de aceasta. Au fost declanşate investigaţii privind practicile de strângere de fonduri şi recrutare ale bisericii, care s-au încheiat cu o decizie judecătorească ce a retras filialei japoneze statutul de cult religios scutit de taxe şi a dispus dizolvarea acesteia. Biserica a făcut apel, decizia fiind în aşteptare.

Asasinatul a determinat, de asemenea, Agenţia Naţională de Poliţie să sporească protecţia demnitarilor.

Abe a fost unul dintre cei mai influenţi politicieni ai Japoniei

Provenind dintr-o familie politică de elită, Abe a fost cel mai longeviv lider al Japoniei din perioada postbelică, deţinând puterea timp de nouă ani înainte de a demisiona în 2021. El a condus cea mai mare facţiune a partidului de guvernământ şi a legat o prietenie cu preşedintele american Donald Trump.

Abe este amintit pentru vederile sale profund conservatoare în materie de securitate şi probleme istorice şi a fost susţinut de grupuri de dreapta, inclusiv de Biserica Unificării. Viziuni similare sunt reprezentate în prezent de protejata sa, Sanae Takaichi, care a preluat funcţia în octombrie ca prima femeie prim-ministru a Japoniei.

O investigaţie asupra asasinării lui Abe a scos la iveală legături strânse între partidul său de guvernământ şi biserică, datând dintr-o mişcare anticomunistă din anii 1960, susţinută de bunicul lui Abe, fostul prim-ministru Nobusuke Kishi.

Yamagami a declarat că, în timp ce îşi pregătea atacul, a văzut apariţia lui Abe într-un mesaj video difuzat la o reuniune a Federaţiei Universale pentru Pace, afiliată bisericii.

Atac într-un loc aglomerat de campanie electorală

Abe a fost împuşcat pe 8 iulie 2022, în timp ce susţinea un discurs în faţa unei gări din Nara. În imaginile surprinse de camerele de televiziune, se aud două focuri de armă în timp ce politicianul îşi ridică pumnul. El se prăbuşeşte ţinându-se de piept, cu cămaşa pătată de sânge. Oficialii spun că Abe a murit aproape instantaneu.

Yamagami a fost capturat la faţa locului. El a spus că iniţial a plănuit să-l ucidă pe liderul Bisericii Unificării, dar şi-a schimbat ţinta către Abe din cauza dificultăţii de a se apropia de liderul bisericii.

El a declarat instanţei anul trecut că l-a ales pe Abe pentru că exemplifica legătura dintre politica japoneză şi biserică, potrivit NHK.

Yamagami şi-a cerut scuze văduvei lui Abe, Akie Abe, într-o şedinţă anterioară a instanţei, spunând că nu avea nicio ranchiună faţă de familia acestuia şi că nu are nicio scuză care să-l apere, a relatat NHK.

Yamagami a câştigat simpatie din partea celor sceptici faţă de biserică

Cazul lui Yamagami şi descrierile copilăriei sale au atras atenţia asupra altor copii ai adepţilor Bisericii Unificării şi au influenţat o lege menită să limiteze solicitările de donaţii abuzive din partea grupurilor religioase şi a altor organizaţii.

Anchetatorii au declarat că mama lui Yamagami s-a alăturat bisericii când el era copil şi a început să facă donaţii masive care au dus în cele din urmă familia la faliment, neglijându-l pe el şi pe cei doi fraţi ai săi.

Experţii spun că adepţilor japonezi li s-a cerut să plătească pentru „păcatele” comise de strămoşii lor în timpul colonizării Peninsulei Coreene de către Japonia între 1910 şi 1945 şi că cea mai mare parte a finanţării mondiale a bisericii a provenit din Japonia.

Biserica a recunoscut donaţiile excesive, dar susţine că problema s-a diminuat după ce a introdus schimbări în 2009.

Yamagami a supravieţuit unei tentative de sinucidere, însă sinuciderea fratelui său mai mare, în 2015, l-a devastat, adâncindu-i aparent resentimentul faţă de biserică, au spus avocaţii săi.

Cazul său a atras atenţia asupra problemelor copiilor adepţilor religioşi, „dar gravitatea prejudiciilor nu este încă pe deplin înţeleasă”, a declarat Fujimoto, avocatul.

Mii de oameni au semnat o petiţie prin care au cerut clemenţă pentru Yamagami, iar alţii au trimis pachete de ajutor rudelor sale şi centrului de detenţie în care este închis.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor