Încep represaliile împotriva magistraţilor care au depus mărturie în documentarul Recorder. Tunurile puse pe Laurenţiu Beşu

Curtea de Apel Bucureşti a emis miercuri un comunicat de presă în care acuză „afirmaţii denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică ale unui judecător în investigaţia Recorder”. Este vorba de judecătorul Laurenţiu Beşu, care deşi încă e în activitate, a decis să apară cu chip, nume şi prenume în investigaţia respectivă, scrie G4Media.

Comunicatul Curţii de Apel lansează, într-un stil insinuant-agresiv, o serie de alegaţii legate de faptul că, înainte de a deveni judecător, Laurenţiu Beşu a lucrat în cadrul serviciului de informaţii al ministerului de interne (aşa-numitul Doi şi-un sfert) prin care încearcă să acrediteze ideea că acesta ar fi "compromis" cu agenda liderii Justiţiei şi activităţi judiciare.

„Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ofiţer la doi şi-un sfert”, se arată în comunicat.

După care comunicatul continuă: „Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraţilor prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informaţii (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă.

Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:

Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind:

– în ce calitate a acţionat în diverse perioade ale carierei sale,

– care au fost atribuţiile reale,

– ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituţii ale statului,

– dacă mai există astfel de raporturi în prezent,

– şi, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său şi poziţia actuală”, se mai arată în comunicat.

Curtea de Apel îşi justifică astfel demersul: „Aceasta nu este o acuzaţie, ci o cerinţă fundamentală de transparenţă într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcţie judiciară are obligaţia de a-şi clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculaţii sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influenţe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligaţia instituţională să analizăm, să verificăm şi să documentăm public un astfel de caz”.

În final, comunicatul cere implicarea tuturor instituţiilor relevante în elucidarea acestui caz: „Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecţia Judiciară, CSM, CSAT şi CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”.

Comunicatul vine în condiţiile în care cariera magistraţilor este gestionată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care ar fi trebuit să verifice eventualele incompatibilităţi ale lui Laurenţiu Beşu înainte ca acesta să fie numit judecător.