În 20 de ani monumentele din piatră de la Sarmizegetusa Regia vor fi distruse complet

Coordonatorii cercetărilor în situl fostei capitale a dacilor, Sarmizegetusa Regia, susţin că, în lipsa unei intervenţii în forţă, monumentele din piatră vor fi distruse complet în următorii 20 de ani. Specialişti în istorie şi arheologi s-au alăturat autorităţilor la un seminar al cărui scop a fost identificarea de soluţii pentru administrarea Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul UNESCO.

Deşi este un obiectiv de interes mondial, Sarmizegetusa Regia este şi acum locul în care oricine poate face orice, oricum şi oricând, fără să fie obligat să respecte vreo regulă şi, implicit, fără să suporte vreo consecinţă, scrie publicaţia locală Replica din Hunedoara. Arheologii şi cercetătorii ştiinţifici din Deva şi universitarii din Cluj-Napoca spun că de mai bine de zece ani cetăţile dacice au suferit distrugeri importante. După căutătorii de comori, turiştii sunt cei care fac rău monumentelor în lipsa unei administraţii care să gestioneze siturile UNESCO. “Monumentele din piatră sunt acum într-o stare deplorabilă, se fac acolo ritualuri, focuri pe Soarele de andezit, se aprind lumânări în ambalaj de plastic şi nu există, practic, nicio autoritate care să le dea amenzi acestor vizitatori, pentru ca oamenii nu simt acolo mâna unui stăpân”, spune profesorul universitar dr. Gelu Florea, coordonatorul cercetărilor arheologice.

Seminarul “Un viitor pentru Sarmizegetusa – perspective de valorificare a unui monument UNESCO” a fost organizată de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva, în încercarea de a găsi cea mai bună soluţie de administrare a sitului Sarmizegetusa Regia, după ce aleşii judeţeni au votat trecerea în administrarea Consiliului Judeţean a 19 hectare din zona fostei capitale dacice. Conducerea instituţiei aşteaptă acum o hotărâre de Guvern, prin care aceste obiective să fie trecute în administrarea CJ Hunedoara: “Regret că de opt ani de zile, de când sunt preşedinte, nu am reuşit să fac ce trebuia pentru aceste situri uitate de două mii de ani. Vrem ca patrimoniul acesta să fie al nostru şi nu al nimănui – dacă era al nostru, statul român nu plătea până astăzi peste 100 de milioane de lei ca să recupereze ceea ce ni s-a furat. Adevărul este că spunem că sunt ale noastre, dar nu sunt încă. În primă fază, vom avea aceste 19 hectare şi trebuie să demonstrăm că suntem în stare să facem ceva cu ele”, spune, citat de Replica, Mircea Ioan Moloţ, preşedintele CJ.

Sarmizegetusa Regia are nevoie de un stăpân, pentru că acum nu îl are şi pentru că o curte fără stăpân nu are pază şi acolo se poate întâmpla oricând, orice. Ceea ce se şi întâmplă – de la braconaj, până la turism necontrolat cu afectarea ireversibilă a unor monumente. Un stăpân ar trebui să transforme acel deal cu monumente într-un parc arheologic, într-un muzeu în aer liber, care să arate că locul beneficiază de mâna unui administrator, care ar putea să încurajeze un turism civilizat şi să redea oamenilor monumentele de acolo într-o ambianţă europeană”, crede universitarul Gelu Florea. “Văd acest moment ca un început, pentru că doar o mică parte din Sarmizegetusa va fi preluată şi vreau să vă spun că noi am adus o imagină satelitară cu dealurile din jur, sunt 400 de hectare care sunt, de fapt, sit arheologic – zona cetăţii Sarmizegetusa Regia este doar vârful icebergului, cu monumentele sale din piatră. Sper ca, în etape, tot situl să fie îngrijit, pentru că totul pune aceleaşi probleme, atât din punctul de vedere al pazei, dar şi al vizitării şi valorificării arheologice. O altă etapă pe care o văd şi o doresc este preluarea tuturor monumentelor într-o asemenea administrare integrată, pentru că ele nu pot fi nici vizitate, nici cercetate, nici văzute separat din niciun punct de vedere, este un complex, un întreg, care are semnificaţie integrală”, spune Florea.

Cei de la muzeul din Deva au pregătit mai multe materiale promoţionale, printre care şi un pliant realizat de Cristina Bodó şi colegii ei de la Universitatea din Cluj, cu detalii despre Sarmizegetusa Regia. S-au făcut replici după fragmente din ceramica dacică pentru a-i obişnui pe vizitatori să nu mai plece cu tot felul de fragmente de vase sau de pietre din situl arheologic. Astfel, vizitatorii vor putea cumpăra cu doi sau trei lei fotografii cu zona sacră împreună cu fragmente ceramice ca suveniruri.