Huawei dă în judecată SUA pentru interzicerea produselor sale

Compania chineză de telecomunicaţii Huawei a intentat un proces împotriva guvernului american la un tribunal din statul Texas, contestând o interdicţie aplicată de Washington cu privire la utilizarea produselor Huawei în agenţii de stat pe motive legate de securitatea naţională, potrivit Deutsche Welle.

“Această interdicţie nu este numai ilegală, dar şi împiedică Huawei să se implice într-o competiţie corectă, afectând în final consumatorii americani”, a declarat joi preşedintele companiei chineze, Guo Ping.

Guvernul american consideră că Huawei ar putea implementa în echipamente “uşi secrete” cu scopul de a colecta date vitale despre infrastructura SUA, posibil sub îndrumarea agenţiilor de spionaj din Beijing. Pentru a reduce potenţialul pericol de asigurare a securităţii, Congresul Statelor Unite a interzis agenţiilor guvernamentale americane şi contractorilor americani să cumpere echipamente şi servicii de la Huawei.

De asemenea, Washingtonul a încercat să facă presiuni asupra altor guverne pentru a interzice produsele Huawei în noile lor reţele 5G.

După cum era de aşteptat, Guo a negat că Huawei a implantat “uşi secrete” sau că o va face vreodată. De asemenea, Guo a afirmat că guvernul SUA a “hackuit serverele noastre şi a furat e-mailuri şi codul sursă”, fără să dea detalii.

Procesul a fost intentat de Huawei în condiţiile în care directorul financiar, Meng Wanzhou, fiica fondatorului şi directorului general al companiei, ar putea fi extrădată în SUA. Meng a fost arestată în 1 decembrie 2018 în oraşul canadian Vancouver, la cererea americanilor, însă a fost eliberată ulterior din închisoare şi acum este sub arest la domiciliu.

Beijingul a lansat luni cea mai recentă provocare la adresa Canadei, la doar câteva zile după ce Ministerul canadian al Justiţiei a decis să permită desfăşurarea audierilor privind extrădarea lui Meng, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge. Două rapoarte media chineze publicate luni au susţinut că cetăţenii canadieni arestaţi în China – fostul diplomat Michael Kovrig şi Michael Spavor, un om de afaceri care a aranjat călătorii în Coreea de Nord – se confruntă cu acuzaţii de spionaj împotriva Beijingului. Anterior, oficiali chinezi au declarat doar că cei doi canadieni sunt acuzaţi de ameninţarea securităţii naţionale, ceea ce le-a permis autorităţilor comuniste să îi închidă imediat pe durata desfăşurării unei aparente investigaţii.

Chiar dacă acuzaţiile nu au fost anunţate în mod oficial, mesajul către Ottawa este clar: Kovrig şi Spavor ar putea fi condamnaţi la moarte dacă sunt găsiţi vinovaţi, la fel ca în cazul unui al treilea cetăţean canadian, a cărui sentinţă de 15 ani de închisoare pentru trafic de droguri a fost transformată la sfârşitul anului trecut în pedeapsa cu moartea.

Departamentul de Justiţie american a făcut publice, recent, acuzaţiile din două dosare deschise împotriva Huawei Technologies Co Ltd., a câtorva dintre filialele sale şi împotriva lui Wanzhou. Astfel, Huawei este acuzată de SUA de inducerea în eroare a unor bănci şi a autorităţilor americane cu privire la relaţia dintre compania Skycom Tech din Hong Kong şi Huawei Device USA Inc pentru a vinde echipamente în Iran, încălcând astfel regimul de sancţiuni aplicat de Washington împotriva Teheranului.

De asemenea, procurorii au acuzat-o pe Meng că a comis fraudă şi a indus în eroare diverse bănci, susţinând că Huawei nu avea legături cu Skycom. Într-un caz separat, în Seattle, Departamentul de Justiţie a dezvăluit zece capete de acuzare împotriva Huawei pentru furt de secrete comerciale, fraudă financiară şi obstrucţionarea justiţiei şi vizează aparentul furt de tehnologie robotică de la T-Mobile US, al cărui acţionar majoritar este compania germană Deutsche Telekom AG.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motiv de securitate.