Guvernul sârb, acuzat că a folosit un tun sonic pentru a dispersa manifestanţii de la protestul masiv din Belgrad

În timpul a ceea ce ar fi trebuit să fie 15 minute de tăcere la un protest masiv care a avut loc sâmbătă, la Belgrad, a izbucnit un sunet strident, declanşând panică în rândul mulţimii, potrivit The Globe and Mail. Oamenii au fugit în diferite direcţii, iar copiii şi vârstnicii au fost prinşi în haos.

Grupurile pentru apărarea drepturilor omului şi oficialii opoziţiei din Serbia acuză acum guvernul că a folosit o armă sonică - o acuzaţie pe care Ministerul Afacerilor Interne al ţării şi preşedintele sârb Aleksandar Vucic au negat-o.

Protestul de masă, care a adunat zeci de mii de oameni, a fost considerat punctul culminant al unor manifestaţii care au durat câteva luni împotriva preşedintelui Vučić, un populist, şi a guvernului său. Demonstranţii s-au adunat în capitală pentru a cere să se răspundă pentru cele 15 persoane care au murit în noiembrie, când acoperişul unei gări din nordul ţării s-a prăbuşit.

Demonstraţiile aproape zilnice care au început ca reacţie la tragedia din oraşul Novi Sad au zdruncinat puterea pe care Vucic o deţine de 10 ani în Serbia, unde mulţi pun accidentul pe seama corupţiei guvernamentale generalizate, a neglijenţei şi a nerespectării normelor de siguranţă în construcţii.

Protestul de sâmbătă a fost numit „15 pentru 15”, referindu-se la data protestului şi la numărul de decese de la Novi Sad.

Manifestaţia a rămas paşnică până la cele 15 minute de reculegere în onoarea victimelor. Cu două minute înainte ca tăcerea să se încheie, un sunet pătrunzător a străpuns mulţimea.

Centrul pentru politici de securitate din Belgrad, o organizaţie neguvernamentală, a condamnat „desfăşurarea ilegală şi inumană de arme interzise, cum ar fi dispozitivele acustice, împotriva protestatarilor paşnici”.

„Acest act reprezintă o demonstraţie flagrantă de forţă şi o încercare de a provoca haos, având ca scop delegitimarea protestelor şi incriminarea cetăţenilor paşnici”, a declarat grupul.

Ministerul Afacerilor Interne a negat utilizarea unei arme sonice, pe care a recunoscut-o ca fiind ilegală, afirmaţie pe care Vučić a susţinut-o ulterior într-o conferinţă de presă. Cu toate acestea, reţelele de socializare au fost inundate cu imagini care sugerează contrariul, iar canalele media de opoziţie au surprins momentul presupusei utilizări a acesteia.

Analiştii militari care s-au adresat presei de opoziţie au afirmat, de asemenea, că utilizarea tunurilor sonice este ilegală în Serbia şi au confirmat că forţele de securitate ale ţării deţin astfel de dispozitive de mai mulţi ani.

Centrul pentru Drepturile Omului din Belgrad, în colaborare cu studenţi la medicină, a îndemnat cetăţenii să raporteze orice leziuni.

Între timp, membrii opoziţiei au depus acuzaţii împotriva unor persoane neidentificate pentru ceea ce au descris ca fiind utilizarea unei arme sonice LRAD (dispozitiv acustic cu rază lungă de acţiune). În declaraţia lor, aceştia au subliniat că utilizarea unor astfel de dispozitive este interzisă, deoarece acestea pot provoca daune psihologice şi auditive permanente.

Aproximativ 107.000 de persoane au participat la protest, potrivit Ministerului Afacerilor Interne. Cu toate acestea, presa sârbă independentă a afirmat că numărul acestora a fost mult mai mare, descriind mitingul ca fiind cel mai mare organizat vreodată în ţară.

Vucic a recunoscut amploarea protestului, menţionând că un număr semnificativ de persoane au călătorit din afara Belgradului pentru a participa. El a confirmat, de asemenea, că 22 de persoane au fost arestate şi 56 au suferit răni uşoare.

Delegaţia Uniunii Europene în Serbia, împreună cu ambasadele statelor membre ale UE, a emis o declaraţie cu privire la protest: „UE monitorizează îndeaproape situaţia politică internă actuală din Serbia. Dreptul la întrunire paşnică este un drept fundamental care trebuie protejat şi exercitat într-un mod care să asigure siguranţa participanţilor şi a instituţiilor. Violenţa trebuie evitată. UE îşi menţine angajamentul de a sprijini eforturile Serbiei de a progresa pe calea aderării la Uniunea Europeană.”

Membrii Parlamentului European au trimis o scrisoare deschisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând un răspuns urgent din partea instituţiilor europene pentru protejarea demonstranţilor din Serbia.

Organizaţia Naţiunilor Unite a îndemnat guvernul lui Vucic să permită protestele în masă „fără interferenţe nejustificate”.

„Cerem, de asemenea, protecţia activiştilor pentru drepturile omului, a jurnaliştilor şi a membrilor societăţii civile şi reamintim autorităţilor că trebuie să li se permită să îşi desfăşoare activitatea liber şi în siguranţă”, a declarat Biroul ONU pentru Drepturile Omului.

Studenţii au promis că îşi vor continua demonstraţiile până când cererile lor vor fi îndeplinite. Ei solicită eliberarea tuturor documentelor legate de renovarea gării şi urmărirea penală a celor responsabili pentru tragedie. Ei doresc, de asemenea, respingerea acuzaţiilor împotriva demonstranţilor arestaţi şi o creştere a finanţării universităţilor.

Blocajele facultăţilor din Serbia au început cu Facultatea de Artă Dramatică, ai cărei studenţi şi profesori au fost atacaţi la 22 noiembrie în timp ce blocau paşnic o stradă, pentru 15 minute, în semn de omagiu pentru victimele de la Novi Sad. Atacatorii, descrişi drept huligani, sunt încă în libertate.

De atunci, mişcarea s-a extins la alte facultăţi, precum şi la profesori, părinţi şi cetăţeni - nu numai în marile oraşe, ci şi în oraşe mai mici şi zone rurale.

Duminică, studenţii au organizat un nou protest, blocând un bulevard important din centrul oraşului. Aşa cum au făcut în mod constant de la prăbuşirea gării, ei au oprit traficul în întreaga Serbie, exact 15 minute, la ora 11:52, în memoria victimelor din Novi Sad.