Guvernul rus pregăteşte o reducere a impozitelor pentru „Gazprom” după eşecul noului gazoduct către China

Autorităţile ruse pregătesc noi facilităţi fiscale pentru „Gazprom”, care, după ce a pierdut piaţa europeană, nu a reuşit să obţină un nou contract cu China, iar începând cu anul viitor, din cauza embargoului UE, va rămâne fără ultimii cumpărători din Uniunea Europeană.

Potrivit Interfax, Ministerul Finanţelor a propus majorarea deducerii fiscale lunare pentru „Gazprom” în ceea ce priveşte impozitul pe exploatarea resurselor minerale (NDPI), introdus în 2025.

În prezent, valoarea acesteia este de 64 de miliarde de ruble din noiembrie 2026 până în august 2028, iar ulterior — 5,5 miliarde de ruble pe lună. Ministerul Finanţelor propune ca, începând cu 1 august 2029, suma să fie majorată la 8 miliarde de ruble pe lună, a declarat pentru agenţie o sursă familiarizată cu amendamentele respective, transmite The Moscow Times.

Ministerul Finanţelor propune compensarea veniturilor pierdute pe seama tuturor celorlalţi producători de gaz. Începând cu 1 noiembrie 2026, aceştia vor plăti o suprataxă de 5% la impozitul pe veniturile din exploatarea resurselor naturale (NDPI), în cadrul prelevării veniturilor suplimentare rezultate din indexarea neplanificată a preţurilor la gaz.

Începând cu luna august 2027, această suprataxă va creşte la 7%, iar din august 2028 — la 11%. Începând cu 2029, Ministerul Finanţelor propune majorarea acesteia la 14%, a declarat sursa. Conform datelor sale, amendamentele vor fi discutate duminică de Comisia pentru buget şi impozite a Dumei de Stat.

Facilităţile fiscale sunt extrem de necesare pentru „Gazprom”, care, după începerea războiului, a pierdut mai mult de jumătate din exporturile de gaz. De la 200 de miliarde de metri cubi pe an la sfârşitul anilor 2010, livrările către ţările din străinătate au scăzut la 69 de miliarde de metri cubi în 2023 (cel mai scăzut nivel din 1985), 81 de miliarde în 2024 şi 78 de miliarde în 2025.

Livrările către Europa s-au redus la cel mai scăzut nivel din 1973 (18 miliarde de metri cubi pe an), iar numărul clienţilor s-a redus la două ţări — Ungaria şi Slovacia.

Speranţele legate de China şi de noul gazoduct „Puterea Siberiei-2”, care ar putea creşte exporturile către piaţa chineză până la 100 de miliarde de metri cubi pe an, nu s-au concretizat încă. Beijingul a suspendat negocierile cu Kremlinul din cauza divergenţelor privind preţul, au relatat anterior surse citate de South China Morning Post.

Conform acestora, China doreşte ca gazul rusesc să coste la fel de mult cât plătesc cetăţenii ruşi — aproximativ 50 USD pe mia de metri cubi — sau, cel puţin, se bazează pe preţul intern din Rusia pentru consumatorii industriali — aproximativ 120-130 USD.

Rusia propune să se ia ca punct de referinţă preţul pe care Beijingul îl plăteşte pentru gazul din cadrul proiectului „Puterea Siberiei-1”. Aceasta se ridică la 250–260 USD pe mia de metri cubi şi include deja o reducere de aproximativ 40 % faţă de preţurile contractuale ale „Gazprom” pentru alţi clienţi din ţările îndepărtate (420 USD pe mia de metri cubi).