Guvernul PSD-Luca Niculescu dă testul votului în Parlamentul României
UPDATE - Dezbaterea din Parlament
Luca Niculescu a trasat principalele obiective ale Guvernului
"Mă aflu astăzi în faţa dvs. într-un moment în care România nu mai are timp de pierdut. Putem pune capăt unei perioade de mai bine de 5 luni de interimat, de blocaj politic, timp în care lumea din jurul nostru s-a schimbat accelerat. Iar discuţiile importante au stat pe loc. Românii au simţit asta în facturi, în nesiguranţa de la locul de muncă.
Esenţa votului de azi depăşeşte însă instalarea unui cabinet. Adevărata miză rămâne dacă România rămâne captivă în calcule electorale, de limitări şi faimoasele linii roşii sau dacă are forţa să închidă această etapă, o etapă nefericită a vieţii noastre politice, să-şi repornească economia, să acţioneze coerent într-un moment de vulnerabilitate politică, economică, socială şi geopolitică.
Am acceptat acest mandat de prim-ministru independent tocmai pentru că România nu îşi mai poate permite o criză prelungită şi are nevoie de un punct de echilibru, are nevoie şi de execuţie. Are nevoie de un guvern care să gestioneze dificultăţile prezentului, dar care, în acelaşi timp, să pună în mişcare schimbările de care ţara are nevoie pentru viitorul ei.
Le spun românilor ce fel de guvern va fi acesta. Va fi un guvern care aduce bani şi investiţii în ţară. Va fi un guvern care creează locuri de muncă. Va fi un guvern care va contribui la consolidarea Europei şi care îi va apăra pe români. Şi pentru aceasta avem nevoie înainte de toate de o înţelegere corectă a situaţiei în care ne aflăm, pentru că România nu traversează doar o criză bugetară, traversează o criză a modelului său de dezvoltare. Este un model care cu siguranţă că a produs rezultate importante în trecut.
România a recuperat o parte importantă din decalajele care o separau de economiile europene dezvoltate. România a atras investiţii, sigur că am cunoscut o îmbunătăţire a nivelului de trai, dar care nu e valabilă pentru toată lumea şi nu în toate locurile, dar evident ar fi nedrept să ignorăm aceste realizări", a declarat Luca Niculescu.
Ce planuri are Niculescu
Premierul desemnat a afirmat că noul Executiv va trebui să corecteze dezechilibrele economice şi bugetare, fără să abandoneze investiţiile şi măsurile de sprijin pentru categoriile vulnerabile. Premierul desemnat a admis că România nu poate recupera imediat toate pierderile acumulate, dar a promis că pensiile vor fi indexate începând din 2027, în limitele permise de situaţia bugetară.
În privinţa finanţelor publice, Luca Niculescu a anunţat că printre priorităţile imediate se numără adoptarea bugetului, o rectificare bugetară care să nu majoreze deficitul şi utilizarea integrală a fondurilor disponibile prin PNRR. El a susţinut că statul trebuie să-şi reducă mai întâi propriile cheltuieli, înainte de a solicita noi eforturi din partea contribuabililor.
Pentru mediul de afaceri, premierul desemnat a promis menţinerea cotei unice şi eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Totodată, proiectele de investiţii de peste 100 de milioane de euro ar urma să fie coordonate direct de Cancelaria premierului, astfel încât investitorii strategici să aibă un interlocutor unic la nivelul Guvernului.
Energia reprezintă un alt domeniu prioritar. Niculescu a anunţat că va propune partidelor parlamentare un pact energetic pentru următorii zece ani şi a susţinut că reducerea preţurilor depinde de creşterea producţiei. În acest sens, obiectivul prezentat este adăugarea în sistem a unei capacităţi de până la 6.000 MW până la sfârşitul anului viitor.
În planul dezvoltării regionale, premierul desemnat a pledat pentru reducerea diferenţelor dintre comunităţile care atrag investiţii şi cele în care oportunităţile economice sunt limitate. El a insistat şi asupra necesităţii respectării legii în mod egal, a independenţei justiţiei şi a principiilor statului de drept.
Educaţia şi sănătatea au fost prezentate drept investiţii esenţiale pentru viitorul ţării, în contextul declinului demografic şi al deficitului de competenţe necesare economiei. Pentru învăţământul preuniversitar, Niculescu a indicat extinderea programelor „Masă sănătoasă” şi „Şcoală după şcoală”, precum şi dezvoltarea învăţământului dual, cu scopul de a îmbunătăţi accesul la educaţie şi de a reduce inegalităţile dintre elevi.
Discursul a inclus şi angajamente privind sprijinirea culturii şi a artiştilor români, precum şi consolidarea legăturilor cu diaspora. Premierul desemnat a promis sprijin pentru şcolile cu predare în limba română din Ucraina, inclusiv prin manuale, profesori şi burse, şi a subliniat importanţa protejării minorităţilor naţionale.
Un alt obiectiv strategic anunţat de Luca Niculescu este aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), demers care ar urma să consolideze poziţia ţării în rândul economiilor dezvoltate.
În ceea ce priveşte politica externă, premierul desemnat a susţinut că România trebuie să treacă de la postura de stat care se adaptează deciziilor partenerilor occidentali la una în care contribuie activ la stabilirea direcţiilor comune, după două decenii de apartenenţă la Uniunea Europeană şi NATO.
Pe fondul războiului de la graniţă şi al creşterii riscurilor de securitate, Niculescu a indicat apărarea naţională drept una dintre priorităţile fundamentale ale viitorului Guvern. El a promis continuarea investiţiilor în modernizarea Armatei Române şi a subliniat că securitatea ţării depinde atât de garanţiile oferite de NATO, cât şi de capacitatea proprie de apărare.
Un capitol distinct al discursului a vizat combaterea dezinformării şi a ameninţărilor hibride. Niculescu a anunţat intenţia de a crea, la nivel guvernamental, un mecanism de reacţie la manipulările informaţionale provenite din exterior, despre care a precizat că nu va avea atribuţii de cenzură. De asemenea, a promis înfiinţarea unui Fond Naţional pentru Rezilienţă Informaţională, destinat susţinerii educaţiei media, verificării informaţiilor şi presei locale independente. Fost jurnalist timp de peste două decenii, premierul desemnat a pledat pentru protejarea libertăţii presei şi accesul publicului la informaţii credibile.
În relaţia cu Statele Unite, Niculescu şi-a reafirmat sprijinul pentru Parteneriatul Strategic, pe care l-a descris drept un pilon esenţial al securităţii României. Obiectivul său este intensificarea dialogului politic cu Washingtonul şi extinderea cooperării bilaterale în domeniile economic, militar, tehnologic şi cultural.
Premierul desemnat a făcut referire şi la cei 20 de ani de apartenenţă a României la Uniunea Europeană, arătând că, până la sfârşitul anului 2025, câştigul net al ţării din fondurile europene a depăşit 72 de miliarde de euro. Cu acest prilej, el a propus lansarea, la 1 ianuarie 2027, împreună cu preşedintele României şi Parlamentul, a unui proiect naţional care să stabilească direcţiile de dezvoltare ale ţării pentru următoarele două decenii în cadrul Uniunii Europene.
În privinţa Republicii Moldova, Niculescu a afirmat că evoluţiile geopolitice şi accelerarea parcursului european al statului vecin impun adaptarea politicii României. El a susţinut că Bucureştiul trebuie să îşi asume un rol central în sprijinirea Republicii Moldova pe drumul aderării la Uniunea Europeană.
Niculescu a mai vorbit despre valorificarea poziţiei strategice a României la Marea Neagră, în contextul războiului din Ucraina. El a promis că Guvernul va susţine implicarea companiilor româneşti în reconstrucţia ţării vecine, mizând pe infrastructura portuară de la Constanţa, Dunăre şi legăturile de transport cu Ucraina şi Republica Moldova.
Premierul desemnat a anunţat şi o schimbare de abordare în diplomaţia economică, prin stabilirea unor obiective anuale măsurabile pentru misiunile diplomatice ale României. Acestea ar urma să contribuie la deschiderea unor pieţe noi pentru firmele româneşti şi la atragerea investiţiilor, inclusiv prin reluarea dialogului cu state din Africa, Asia şi America Latină.
În plan politic, Niculescu a subliniat că statutul său de premier independent nu înseamnă lipsă de autoritate şi că îşi asumă răspunderea pentru conducerea Guvernului. El a precizat că votul de învestitură nu reprezintă un cec în alb, iar încrederea societăţii va trebui câştigată prin rezultate.
În încheierea discursului, premierul desemnat a făcut apel la depăşirea conflictelor politice şi la identificarea unor obiective comune pentru viitorul ţării. El a avertizat că România riscă să piardă oportunităţi dacă îşi consumă energia în dispute interne, în timp ce ordinea economică şi geopolitică internaţională se schimbă accelerat.
Niculescu a susţinut că România trebuie să se adapteze noilor realităţi internaţionale şi să îşi definească mai clar interesele strategice, pledând pentru solidaritate naţională şi pentru o viziune pe termen lung, care să depăşească diferenţele politice şi interesele de moment. În final, el şi-a exprimat încrederea în capacitatea ţării de a-şi valorifica potenţialul şi de a construi un viitor pe măsura acestuia.
Şeful PSD Sorin Grindeanu, atacuri pe bandă rulantă la PNL şi USR
"Factura guvernării lui Ilie Bolojan rămâne pe masa românilor, iar astăzi trebuie să decidem dacă lăsăm ţara blocată în criza şi haosul de dreapta sau ne asumăm să o scoatem de acolo. Timp de 6 luni, PNL şi USR s-au luptat pentru putere, în timp ce bolnavii s-au luptat pentru viaţă fără tratamente. Acest lucru trebuie să se oprească astăzi. PSD a ales responsabilitatea. Votăm azi Guvernul Niculescu pentru că România are nevoie de o schimbare de direcţie. Dar să fie clar. Nu vom administra eşecul Guvernului Bolojan şi al dreptei. Îl vom expune public din prima zi. Acesta este angajamentul pe care vi-l fac.
Doamnelor şi domnilor de la USR, aţi venit la guvernare cu discursuri despre reforme, despre competenţă, despre integritate. Plecaţi de la putere cu un lider condamnat, un salvator sub braţ şi cu agenda publică ocupată de ură şi istericale. Da, atât de jos aţi adus nivelul. Aţi plecat de la 0 şi la 0 aţi rămas. În timp ce pe voi vă preocupă bârfele mizere, românii aşteaptă explicaţii de la USR pentru jaful de pe şantierul Mangalia, de la Sadu, de la Romarm, cu contractele de pe SAFE. Românii au dreptul să ştie. Şi vom pune oglinda transparenţei mult clamate în faţă. Până atunci, la fel ca doamna Ţoiu, le urez şi eu condoleanţe tuturor catastrofelor USR care îşi vor pierde sinecurile grase de la stat. Drum bun, dar aveţi grijă că nu toţi sunteţi la fel de norocoşi ca şi Fritz. Nu toţi vă veţi putea angaja singuri la partid pe mii de euro.
Doamnelor şi domnilor de la PNL, în aceste zile se împlinesc fix 7 ani de când sunteţi fără pauză la guvernare. Deşi nu aţi câştigat niciodată alegerile. Patru premieri liberali au ajuns la putere cu voturile PSD. Să fim sinceri. PSD a fost de multe ori pentru voi un fel de Cruce Roşie. Uneori am acceptat compromisuri grele şi v-am luat pe liste comune pentru a vă salva sigla istorică a partidului. Am construit majorităţi şi am asigurat stabilitate atunci când am considerat că interesul ţării o cere. Astăzi a venit momentul să întoarceţi acel sprijin. (...) Periuţele retorice şi atacurile nu vor ţine în faţa oamenilor. Votul de astăzi al dvs. vă responsabilizează în egală măsură ca noul Guvern să reuşească.
Performanţa Guvernului Bolojan a fost sintetizată perfect chiar de către domnul premier demis. Bolojan şi-a început mandatul avertizând că România riscă să intre în incapacitate de plată. Şi l-a încheiat spunând că e nevoie de un guvern care să evite colapsul. Am trecut de la incapacitate de plată la colaps. Ăsta e adevăratul bilanţ al fostului Guvern. (...)"
Ştire în curs de actualizare
* * *
Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu ajunge marţi, 20 octombrie, în faţa Parlamentului, pentru votul de învestitură. Şedinţa plenului reunit este programată să înceapă la ora 14:00, după audierea ultimilor cinci miniştri propuşi în comisiile de specialitate.
Cabinetul Niculescu are nevoie de cel puţin 233 de voturi favorabile pentru a fi învestit. Toţi cei 18 membri ai Guvernului propuşi pentru funcţiile de premier, miniştri şi miniştri delegaţi au primit avize favorabile în comisiile parlamentare.
Premierul desemnat a obţinut sprijinul PSD, iar PNL şi UDMR au anunţat că vor susţine învestirea Guvernului, fără să intre însă la guvernare. PSD, PNL şi UDMR au împreună 239 de parlamentari, cu şase peste pragul necesar, iar sprijinul grupului minorităţilor naţionale şi al altor parlamentari ar putea adăuga voturi suplimentare.
Există însă şi parlamentari care au anunţat că vor vota împotriva Cabinetului. AUR şi USR au transmis că nu susţin Guvernul Niculescu, iar în PNL există unii parlamentari care contestă acordul de susţinere.
Guvernul propus de Luca Niculescu este format din 17 miniştri, dintre care doi miniştri delegaţi. PSD are 11 reprezentanţi în Cabinet, iar şase portofolii sunt ocupate de independenţi. Printre aceştia se numără Alexandru Nazare la Finanţe, Dănuţ-Sebastian Neculăescu la Externe şi Dumitru Chisăliţă la Energie.
Votul de marţi reprezintă a patra încercare de formare a unui Guvern după căderea Cabinetului condus de Ilie Bolojan în luna mai. Luca Niculescu a fost desemnat de preşedintele Nicuşor Dan pe 5 octombrie, după ce precedentele tentative de formare a unui nou Executiv nu au ajuns la învestire.
În cazul în care primeşte votul de încredere al Parlamentului, noul Guvern îşi poate începe mandatul după depunerea jurământului. Prima şedinţă a Cabinetului este programată pentru marţi seară.
Cum arată Cabinetul Luca Niculescu
Miniştrii PSD
1. Marian Neacşu — viceprim-ministru şi ministrul Afacerilor Interne
2. Ştefan Ovidiu Popa — ministrul Transporturilor şi Infrastructurii
3. Radu Marinescu — ministrul Justiţiei
4. Radu Ştefan Oprea — ministrul Apărării Naţionale
5. Daniel Cătălin Zamfir — ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului
6. Florin Barbu — ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
7. Natalia Intotero — ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor
8. Alexandru Stoica — ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
9. Mihai Ghigiu — ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
10. Florin Manole — ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale
11. Alexandru Rogobete — ministrul Sănătăţii
12. Sorin Gabriel Ionescu — ministru delegat pentru Învăţământul Preuniversitar.
Miniştrii tehnocraţi
13. Alexandru Nazare — ministrul Finanţelor
14. Sebastian-Dănuţ Neculăescu — ministrul Afacerilor Externe
15. Dumitru Chisăliţă — ministrul Energiei
16. Sorin Valentin Costreie — ministrul Educaţiei şi Cercetării
17. Ioana Ruxandra Victoria Ciocan — ministrul Culturii
18. Costinel Bogdan Dumitru — ministru delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială
