Germania şi Italia vor un mecanism de oprire de urgenţă în UE pentru stablecoin-urile globale

Germania şi Italia au propus crearea unui cadru de reglementare la nivelul Uniunii Europene pentru stablecoin-uri, în vederea consolidării mecanismelor de protecţie ale pieţelor financiare, mutând discuţia de la nivel tehnic la unul politic.

Germania şi Italia susţin acordarea unor puteri extinse pentru a bloca operatorii de stablecoin-uri străini din Uniunea Europeană, dacă ţările lor de origine nu respectă standardele de reglementare ale UE — o măsură care ar putea exclude unele dintre cele mai mari companii cripto de pe una dintre cele mai importante pieţe financiare din lume, potrivit unui document consultat de Euronews.

Cele două ţări şi-au prezentat poziţia într-un document comun de discuţie, distribuit pe 27 martie, înaintea unei reuniuni a grupului de lucru privind pachetul pentru integrarea şi supravegherea pieţei (MISP) al blocului comunitar, scrie Euronews.

Documentul încadrează propunerea explicit în jurul conceptelor de „stabilitate şi suveranitate” ale UE — un limbaj care indică faptul că iniţiativa are o dimensiune geopolitică, nu doar una de reglementare financiară.

Un mare „nu” pentru stablecoin-urile din SUA?

Propunerea vizează direct aşa-numitele stablecoin-uri multi-emitenţi — tokenuri emise simultan în mai multe jurisdicţii, cu rezerve împărţite între acestea.

Stablecoin-urile sunt criptomonede concepute să menţină o valoare fixă, de regulă ancorată la dolar sau euro, şi susţinute de bani reali păstraţi în rezervă, astfel încât deţinătorii să poată face conversia în orice moment.

„Pentru a asigura stabilitatea şi suveranitatea sistemului financiar al UE, este imperativ să se stabilească un cadru de reglementare cuprinzător şi armonizat pentru stablecoin-urile globale provenite din scheme multi-emitenţi din ţări terţe”, se arată în document.

Deşi documentul nu menţionează companii specifice, structura descrisă se referă clar la modelele actuale ale marilor operatori de stablecoin-uri ancorate la dolar, majoritatea având sediul în afara UE — în special în SUA.

Conform cadrului propus, orice astfel de operator ar fi interzis pe piaţa UE dacă Comisia Europeană nu stabileşte oficial că regimul de reglementare din ţară de origine este echivalent cu standardele UE.

Fără o decizie de echivalenţă, nu există acces pe piaţă. Având în vedere că SUA nu au în prezent un cadru comparabil, propunerea ar putea exclude efectiv principalele stablecoin-uri în dolari din UE.

Propunerea ar oferi, de asemenea, autorităţilor de reglementare un mecanism dur de intervenţie.

Conform prevederilor propuse, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) ar fi obligată să interzică complet un stablecoin dacă mecanismul de transfer al rezervelor eşuează, dacă emitentul încalcă grav regulile din ţară de origine sau dacă există dovezi că acţionează împotriva intereselor deţinătorilor de tokenuri din UE.

Riscul stablecoin-urilor transfrontaliere este simplu: un stablecoin emis în comun de o companie din SUA şi una din UE îşi împarte rezervele între cele două jurisdicţii.

Dacă toţi deţinătorii din UE ar încerca simultan să îşi retragă fondurile, partea de rezervă din UE ar putea să nu fie suficientă pentru a acoperi cererile. Banii există — dar sunt într-un cont bancar din SUA, posibil supus unor reguli americane care ar putea întârzia sau bloca transferul către Europa.

Germania şi Italia vor să impună legal ca fondurile să poată fi transferate instantaneu din afara UE pentru a acoperi orice astfel de deficit — ceea ce documentul descrie drept asigurarea că „rezervele de active pot fi realocate şi mobilizate eficient peste graniţe către Uniune, fără bariere juridice sau operaţionale, în caz de deficit local de lichiditate, inclusiv în perioade de criză sau stres financiar”.

Dacă această garanţie nu poate fi respectată — sau dacă emitentul încalcă regulile ori acţionează împotriva intereselor deţinătorilor din UE — Autoritatea Bancară Europeană ar fi obligată să „oprească complet sistemul”, interzicând stablecoin-ul în Uniune.

Cursa contra cronometru

Urgenţa acestei iniţiative vine din partea Comitetului European pentru Risc Sistemic (ESRB), organismul UE responsabil cu monitorizarea riscurilor sistemice, care a semnalat deja că structurile de stablecoin-uri multi-emitenţi prezintă vulnerabilităţi inerente şi riscuri pentru stabilitatea financiară.

Îngrijorarea este că prăbuşirea sau blocarea unui stablecoin ar putea avea efecte în lanţ asupra pieţelor financiare ale UE, similar unei retrageri masive de depozite bancare.

ESRB a cerut autorităţilor europene şi naţionale să implementeze măsuri de protecţie până la sfârşitul anului 2026 şi măsuri suplimentare până la sfârşitul lui 2027.

Germania şi Italia susţin că aceste recomandări trebuie integrate în negocierile în curs privind MISP înainte de a se închide fereastra de oportunitate.

„Momentul este esenţial şi trebuie să acţionăm rapid pentru a aborda riscurile pentru stabilitatea financiară şi protecţia consumatorilor generate de schemele multi-emitenţi în negocierile MISP în curs”, se arată în document.

Supraveghere mai strictă

Propunerea ar aduce, de asemenea, emitenţii mari de stablecoin-uri sub supravegherea directă a EBA, prin clasificarea participării la o schemă multi-emitenţi dintr-o ţară terţă ca declanşator automat pentru statutul de „semnificativ”.

În regulile actuale, acest statut este determinat de dimensiune — număr de utilizatori, volume de tranzacţii.

Germania şi Italia doresc să adauge un nou criteriu automat: dacă operezi o structură transfrontalieră fragmentată, eşti supus celui mai strict nivel de control încă de la început, indiferent de dimensiune.

Regulamentul MiCAR, intrat în vigoare în 2024, impune deja emitenţilor de stablecoin-uri din UE să deţină rezerve şi să respecte standarde de guvernanţă.

Însă documentul Germania–Italia susţine că actualul cadru are lacune în cazul schemelor transfrontaliere în care entitatea emitentă se află în afara jurisdicţiei UE — lacune care trebuie închise înainte ca adoptarea globală a stablecoin-urilor să accelereze şi mai mult.

Documentul de lucru a fost transmis grupului de lucru pentru servicii financiare şi uniunea bancară înaintea reuniunii din 30 martie.

Acesta nu reprezintă o poziţie oficială convenită la nivelul UE, dar astfel de documente — mai ales când sunt susţinute de cele mai mari două economii din zona euro — au o influenţă semnificativă asupra rezultatelor legislative.