Gazele de şist, o sursă de energie ieftină, dar cu riscuri
Datorită exploatării gazelor de şist, americanii plătesc numai 20% din preţul plătit de bulgari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale, a declarat trimisul special american pentru chestiunile energetice în Eurasia, Richard Morningstar, într-un interviu pentru postul naţional de radio al Bulgariei. În interviul acordat la sfârşitul săptămânii trecute şi citat de presa sofiotă de luni, Morningstar recunoaşte însă şi faptul că extragerea gazelor de şist a provocat probleme ecologice.
'Da, au fost probleme pentru mediul înconjurător. Şi aceste probleme au fost tratate cu mare atenţie în Statele Unite. Departamentul nostru de energie a făcut o evaluare complexă, iar raportul final al Agenţiei de Protecţie a Mediului urmează să fie publicat la anul. Credem că tehnologia este suficient de avansată pentru ca riscurile să fie limitate. Bineînţeles, vom vedea ce se va menţiona în raportul final. Nu neglijăm deloc riscurile pentru mediu. Este o chestiune care ţine de gestionarea tehnologiei pentru a limita riscurile până la un nivel acceptabil', a spus Morningstar, care a vizitat Sofia la doar câteva zile după secretarul american de Stat, Hillary Clinton.
Oficialul american a adăugat că după limitarea riscurilor vin beneficiile, care în opinia lui sunt uriaşe. 'La noi, în Statele Unite, exact datorită gazelor de şist preţul gazelor este de 20% faţă de cel plătit de Bulgaria. Nu pot să spun că rezultatele vor fi aceleaşi în Bulgaria. Dacă este posibil însă ca riscurile pentru mediu să fie limitate, ar trebui verificat dacă sunt sau nu sunt zăcăminte de gaze de şist. Bulgaria, ca şi orice altă ţară, trebuie să ştie ce deţine înainte să decidă dacă să exploateze gazele sau nu', afirmă el.
Richard Morningstar a acordat şi un interviu pentru cotidianul Capital unde comentează proiectul de construire a gazoductului Nabucco. Potrivit trimisului american, gazoductul care trebuie să aibă o capacitate de 31 miliarde de metri cubi de gaze este un lucru bun din punct de vedere politic şi strategic, dar trebuie să fie rentabil şi din punct de vedere economic. Devine din ce în ce mai evident că la început nu va exista o capacitate suficientă de gaze pentru aprovizionarea conductei, crede Morningstar. De aceea, în opinia sa, este mai probabil ca Nabucco să înceapă ca un proiect mai mic, care să fie lărgit după ce vor fi găsite noi zăcăminte de gaze în Azerbaidjan, ceea ce s-ar putea îmtâmpla după anul 2020. 'Conducta are deja un punct de plecare, Shah Deniz din Azerbaidjan, dar cel mai probabil va fi mai mică, urmează să fie lărgită mai târziu', a mai spus Morningstar.
În timpul vizitei sale la Sofia, trimisul american s-a întâlnit cu preşedintele Rosen Plevneliev, cu premierul Boiko Borisov şi cu alţi înalţi oficiali. Discuţiile au rămas închise pentru reprezentanţii presei, iar potrivit comunicatele oficiale în centrul convorbirilor s-a aflat diversificarea surselor de energie în Bulgaria.
La mijlocul lunii ianuarie, deputaţii bulgari au interzis exploatarea de gaze şi ţiţei prin fracturare hidraulică a rocilor cu apă sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Decizia parlamentului de la Sofia precizează explicit că operaţiunile de prospectare şi extragere a gazelor de şist pe teritoriul ţării şi în zona bulgară a Mării Negre sunt interzise. Amenda pentru societăţile care vor încălca această prevedere se ridică până la 50 milioane de euro. Interdicţia completă a intervenit la o zi după ce guvernul de la Sofia şi-a revizuit propria decizie din luna iunie 2011, prin care a acordat companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zăcămintele de gaze de şist din nord-estul ţării. Ambasadorul american la Sofia, James Warlick, a criticat deja în repetate rânduri alungarea din ţară a unui mare investitor străin precum Chevron. Subiectul a fost abordat şi în cadrul vizitei secretarului american de stat Hillary Clinton la Sofia, care a avut loc la 5 februarie.
Prin această decizie, Bulgaria a devenit a două ţară din Europa, după Franţa, în care extragerea gazelor de şist nu este permisă. Decizia survine şi în urma unor proteste de stradă organizate de diferite organizaţii pentru protecţia mediului. Cea mai mare acţiune a avut loc la 14 ianuarie şi a strâns câteva mii de protestatari în 12 mari oraşe din Bulgaria. Organizatorii susţin că substanţele care sunt folosite în operaţiunile de prospectare şi de extragere a gazelor de şist prezintă un risc major de poluare a apelor subterane şi a solului din întreg nord-estul Bulgariei. În opinia lor, dacă o parte din aceste substanţe ajunge în sursele de ape, impactul asupra agriculturii şi turismului va fi unul devastator.
