'Fraţii musulmani' nu s-au comportat frăţeşte

Ciocnirile sângeroase dintre adepţii şi adversarii preşedintelui Mohammed Morsi, produse în centrul capitalei egiptene, se transformă într-un război civil. Nici 'Fraţii musulmani', care au ieşit să-l apele pe şeful statului, nici opozanţii care cer demisia lui nu sunt dispuşi la concesii. Experţii se tem că pe măsura apropierii datei de 15 decembrie, când a fost programat referendumul pe marginea noii Constituţii convocat de preşedinte, situaţia din Egipt se va tensiona şi mai mult, o intervenţie armată neputând fi evitată. Întrebarea principală este de partea cui va fi această intervenţie - notează cotidianul rus Kommersant.

Potrivit informaţiilor oficiale, ca urmare a violenţelor stradale nocturne de lângă Palatul prezidenţial şase persoane au murit şi peste 350 au fost rănite. Poliţia a preferat să nu se amestece în ciocnirile dintre islamişti şi opozanţi. O ordine relativă a putut fi restabilită abia joi dimineaţa, când lângă zidurile palatului prezidenţial au apărut şase tancuri şi peste zece transportatoare blindate ale gărzii naţionale.

Ca semn de protest împotriva politicii lui Mohammed Morsi, care a dezbinat societatea egipteană, şi-au dat demisia şapte dintre consilierii săi, dintre care patru în cursul zilei de joi. Premierul Egiptului, Hisham Kandil, a îndemnat ambele părţi 'să se oprească, să nu declanşeze un conflict fratricid şi să înceapă dialogul'.

De altfel, deocamdată subiect de dialog nu există. Opozanţii şi islamiştii ocupă poziţii diametral opuse, fără a demonstra nici cea mai mică deschidere spre compromis, subliniază Kommersant.

Adversarii lui Morsi cer anularea Declaraţiei constituţionale din 22 noiembrie, care îi conferă preşedintelui împuterniciri extraordinare, şi renunţarea la referendumul din 15 decembrie. 'Fraţii musulmani', salafiţii şi alţi adepţi ai şefului statului insistă asupra desfăşurării referendumului la data stabilită. Islamiştii sunt convinşi că vor putea să-şi mobilizeze alegătorii şi să asigure un sprijin maxim pentru noua Constituţie, care va readuce Egiptul la valorile islamice. 'Luptăm nu pentru Morsi, ci pentru preceptele Profetului, împotriva păcătoşilor şi a liberalilor', îi îndemnau oratorii pe tovarăşii lor de luptă, în faţa Palatului prezidenţial din Cairo.

Scopul liderilor opoziţiei, care au înfiinţat 'Frontul salvării naţionale', este de a zădărnici referendumul constituţional, de a-l face nelegitim, de a nu-i permite lui Morsi să pună mâna pe întreaga putere în ţară. Cu o săptămână înaintea votului, ciocnirile de la Cairo s-ar putea transforma într-un veritabil război civil: în dotarea fiecăreia dintre părţi se află zeci de mii de potenţiali combatanţi, dintre care mulţi au demonstrat deja o atitudine hotărâtă lângă zidurile Palatului prezidenţial.

Ţinând cont de ineficienţa şi neputinţa poliţiei, egiptenii consideră că singura forţă capabilă să ţină în frâu conflictul este armata. Totodată, rămâne deschisă problema principală: îşi vor menţine oare forţele armate neutralitatea sau se vor plasa în sprijinul uneia dintre părţi.

Armata egipteană, care în timpul fostului preşedinte Hosni Mubarak erau o castă privilegiată, are o atitudine precaută faţă de Morsi, mai ales după ce în luna august acesta a desfăşurat epurări fără precedent la vârful ierarhiei militare, demiţându-i pe ministrul apărării Mohamed Hussein Tantawi şi pe mai mulţi generali. Motivul oficial l-a constituit uciderea de către radicali islamişti a 16 soldaţi la punctul de control Rafah de la graniţa cu Fâşia Gaza. Adversarii preşedintelui nu au crezut, însă, versiunea oficială: mult prea 'la ţanc' a fost atacul teroriştilor de la punctul de control, atac ce i-a permis lui Morsi să scape fără prea mult zgomot de şefii militari neloiali.

De altfel, mulţi experţi sunt convinşi: cu Mohamed Hussein Tantawi şi tovarăşii săi demişi preşedintele a încheiat un fel de 'gentlemen's agreement'. El le-a promis generalilor garanţii în ceea ce priveşte securitatea personală şi menţinerea privilegiilor, în schimbul acordului lor de a 'părăsi scena'. Noua conducere armată se bucură de mai multă încredere din partea lui Morsi - aceşti oameni au fost numiţi de el personal, nu de Mubarak.

Totuşi, este puţin probabil ca armata, care în timpul fostului regim era considerată garantul tradiţiilor laice, să-i sprijine în momentul critic pe 'Fraţii musulmani'. În cel mai bun caz pentru Morsi, forţele armate îşi vor păstra neutralitatea, în strictă conformitate cu noua Constituţie, care le cere să nu se amestece în politică.