Franţa va trimite armata împotriva manifestanţilor "vestele galbene" la următoarele proteste

Pentru a reduce violenţele comise în ultimele luni în Franţa - recent bănci şi clădiri rezidenţiale au fost incendiate, magazine de lux şi restaurante au fost vandalizate şi distruse - autorităţile franceze au anunţat că vor trimite forţe militare antitero pentru a proteja şi asigura securitatea clădirilor publice, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

După protestele violente desfăşurate de manifestanţii “vestele galbene” în weekendul trecut – care au fost aproape fatale pentru diverşi civili prinşi în haosul provocat de manifestanţii violenţi în timpul ciocnirilor cu poliţia – guvernul preşedintelui Emmanuel Macron va redirecţiona trupe antitero din Operaţiunea Sentinelle pentru a se concentra pe ameninţările asociate cu mişcarea de protest a vestelor galbene.

Operaţiunea Sentinelle a fost lansată în 2015 după atacul terorist asupra sediului publicaţiei Charlie Hebdo şi aproximativ 10.000 de soldaţi şi 4.700 de poliţişti şi jandarmi au fost staţionaţi în divere locuri sensibile şi clădiri publice din Franţa.

Potrivit Bloomberg, autorităţile franceze au încercat să calmeze temerile evidente şi imediate că această mişcarea ar fi echivalentă cu instituirea unei legi marţiale depline în care armata ar fi trimisă împotriva propriului popor.

După întâlnirea săptămânală de Cabinet de miercuri, purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveaux, a declarat că “noile forme de violenţe” care au avut loc în timpul protestelor de sâmbăta trecută justifică desfăşurarea forţelor antitero.

“După ce am văzut noile forme de violenţă de sâmbătă, vor fi luate măsuri de urgenţă pentru a consolida reacţia forţelor de securitate”, a precizat Griveaux, adăugând că forţe ale Operaţiunii Sentinelle vor fi mobilizate pentru a proteja clădiri oficiale şi alte obiective fixe în Paris.

Griveaux a mai declarat că “anumite persoane au decis să atace democraţia şi simbolurile ei”.

În ultima perioadă, guvernul lui Macron a părut neputincios, după ce imagini şocante şi stânjenitoare (pentru forţele de securitate) cu bulevardul Champs-Elysee arătând precum o zonă de război bombardată au făcut înconjurul lumii.

Trimiterea soldaţilor urmăreşte să permită forţelor de ordine să devină mai agresive cu grupurile de extremă stânga şi extremă dreapta, precum şi cu anarhiştii care au fost învinuiţi pentru cea mai mare parte a violenţelor.

Însă unele sindicate ale poliţiei au avertizat că menţinerea legii şi ordinii nu este rolul unui soldat.

Se pare că, acum, Macron este mai pregătit ca niciodată să încerce o abordare “fără mănuşi” prin trimiterea forţelor militare antitero împotriva a ceea ce unii oficiali din Paris au descris a fi activişti de extremă stânga ai “blocului negru”, sau mai bine zis ultra-radicali şi anarhişti care urmăresc doar să provoace cât mai multe distrugeri posibile.

Protestele au început în noiembrie 2018 împotriva planurilor de creştere a taxei pe carburanţi, însă de atunci s-au transformat într-o mişcare mai amplă de respingere publică a politicilor economice ale lui Macron, despre care manifestanţii au afirmat că favorizează marile companii şi pe cei bogaţi, în detrimentul cetăţenilor de rând. Protestele au continuat şi după ce Macron a renunţat în cele din urmă la creşterea taxei pe carburanţi.

De atunci, Macron a anunţat un pachet de măsuri în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro pentru a creşte puterea de cumpărare a muncitorilor şi pensionarilor şi a lansat o dezbatere naţională care se desfăşoară până la mijlocul acestei luni prin întâlniri în diverse oraşe ale ţării şi cu ajutorul un website dedicat. Dar, mulţi dintre manifestanţi au respins dezbaterea, considerând că aceasta serveşte intereselor guvernului.