Franţa în flăcări: Macron se adresează naţiunii, numărul arestărilor din cadrul protestelor din Franţa se apropie de 2.000

Preşedintele Emmanuel Macron se va adresa naţiunii franceze duminică seara, în urma protestelor violente care au zguduit ţara şi au dus la aproape 2.000 de arestări.

Palatul Elysee a anunţat duminică, 18 octombrie, că acesta va ţine un discurs televizat la ora 19:00 (GMT), după ce se va întâlni cu diverşi miniştri ai guvernului.

Miniştrii au dat vina pe grupurile de „extrema stângă” pentru violenţele care au izbucnit cu şase luni înainte ca francezii să se prezinte la urne pentru a-l alege pe succesorul lui Macron.

Sâmbătă, mai multe clădiri publice din toată ţara au fost incendiate în urma ciocnirilor dintre poliţie şi protestatari, care au avut loc după demonstraţii violente împotriva creşterii costului vieţii şi a stării precare a şcolilor din ţară.

Aproximativ 1.800 de persoane au fost arestate, iar 500 de poliţişti, pompieri şi paramedici au fost răniţi, a declarat, duminică, Laurent Nuñez, ministrul de Interne.

Primăria din Limoges, situată în centrul Franţei şi datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost „în mare parte distrusă” de un incendiu provocat sâmbătă de protestatari mascaţi, au declarat autorităţile, în timp ce un birou de turism din Lyon a fost incendiat.

În tot Parisul, persoane cu glugi şi măşti au jefuit magazine şi au aruncat cu artificii şi pietre de pavaj în poliţie până târziu în seară.

Magazinele care vindeau adidaşi sau smartphone-uri au fost o ţintă preferată a jefuitorilor, dintre care mulţi s-au deplasat cu bicicletele de închiriat Vélib, lăsând în urma lor o dâră de sticlă spartă şi moloz.

Într-un incident dramatic, mai multe persoane cu glugă au reuşit să se apropie la aproximativ 150 de yarzi de Palatul Elysee, reşedinţa preşedintelui Macron, înainte de a fi respinse de forţele de ordine.

În cursul după-amiezii, sute de mii de oameni, fluturând pancarte şi scandând lozinci, s-au alăturat marşurilor organizate în Paris şi în cel puţin alte 140 de localităţi din toată ţara.

„Parcă am fi avut un război”, a declarat pentru AFP Mehmet Ozeden, un locuitor în vârstă de 78 de ani din centrul Parisului, în mijlocul baricadelor de stradă arse în urma protestelor.

Laurent Nuñez, ministrul de interne, a declarat că 550.000 de persoane au participat la proteste — dublu faţă de estimările iniţiale — dintre care 110.000 în Paris. Organizatorii au estimat cifra la 800.000.

Studenţilor care protestează de săptămâni întregi împotriva condiţiilor din şcoli şi universităţi li s-au alăturat şi alţi oameni nemulţumiţi de costul vieţii, unii dintre ei purtând vestele galbene ale mişcării „gilets jaunes” care a zguduit Franţa în urmă cu opt ani.

Jean-Luc Melenchon, liderul partidului de extremă stânga „France Unbowed”, s-a numărat printre politicienii de frunte care au mărşăluit alături de ei.

Protestele studenţeşti care au izbucnit în Franţa au fost declanşate de o grevă a profesorilor nemulţumiţi de lipsa de personal la o şcoală din Creteil, la sud de capitală, pe 17 septembrie.

Cauza lor a fost preluată de elevii lor şi s-a răspândit în toată ţara, alimentată de reţelele sociale. Guvernul a acuzat partidul „France Unbowed” că a alimentat conflictul.

Sâmbătă a fost prima dată când elevii s-au alăturat altor nemulţumiţi, printre care şi moştenitorii mişcării „gilets jaunes”, ale căror proteste împotriva propunerilor de majorare a taxelor la motorină au cuprins Franţa câteva luni, începând de la sfârşitul anului 2018, reprezentând prima provocare majoră pentru preşedintele Macron.

Sâmbătă seara, Macron a declarat: „Nu este loc pentru violenţă în Republica noastră. Cei care au distrus, au atacat prefecturile şi întreprinderile, au jefuit chiar şi primăriile noastre, vor fi urmăriţi penal şi pedepsiţi.”