Franţa îl regretă pe Sarkozy

După patru luni şi jumătate de la alegerea lui Francois Hollande ca preşedinte al Republicii, francezii se întreabă dacă au făcut bine votând pentru el în detrimentul lui Nicolas Sarkozy. Potrivit unui sondaj Harris realizat pentru 20 Minutes şi LCP, 44 % dintre francezi sunt de părere că Sarkozy ar fi luptat mai bine împotriva crizei, în timp ce doar 26 % cred că Hollande se descurcă mai bine decât ar fi făcut-o fostul preşedinte, notează marţi ziarul ABC.

Hollande a fost ales preşedinte în mai anul acesta cu 51.64 % din voturile naţionale. Tre luni mai târziu, opiniile negative au început să crească vertiginos. La sfârşitul lui iunie, revista Paris-Match a publicat un prim sondaj denunţând că opiniile negative sunt superioare celor pozitive: 52 faţă de 47 %. Potrivit unui sondaj realizat recent de revista Les Echos, 53 % dintre francezi au în prezent o opinie negativă faţă de actualul preşedinte al ţării, comparativ cu cele 43 % contrare.

Preşedintele înfrânt în alegerile din mai începe să fie avantajat de acest schimb relativ de opinie. În ultimul sondaj realizat de Paris-Match, Sarkozy era creditat cu 52 % de opinii pozitive faţă de 48 % de opinii negative. Iar pentru prima dată, câteva zile mai târziu sondajul realizat pentru 20 Minutes ( LCP afirma că o majoritate relativă de francezi crede că fostul preşedinte conservator Sarkozy s-ar fi descurcat mai bine decât Hollande cu această criză.

Este vorba de o mişcare de opinie, poate provizorie, dar importantă. Hollande a dezamăgit repede alegătorii PS şi micile grupări ale stângii radicale. Modul său de gestionare şi de expulzare a cetăţenilor romi a fost comparată cu metoda lui Sarkozy. Iar anunţul privind marile tăieri bugetare prevăzute pentru următorul exerciţiu bugetar )de circa 35 de miliarde de euro( a suscitat critici ample. Hollande a cerut însă doi ani de graţie. În opinia sa, reducerile şi promisiunile de a negocia noi relaţii în domeniul muncii )contracte de integrare pe piaţa muncii a tinerilor şi a 'seniorilor'( vor crea noi locuri de muncă în anii următori.

Însă nimeni nu mai crede în promisiuni. Sindicatele au anunţat suprimări 'masive' a locurilor de muncă în sectorul industrial. Iar sindicatul CGT a anunţat o grevă amplă pentru primele zile ale lunii octombrie. În faţa acestui peisaj de incertitudine sumbră, comparaţia zilnică între Hollande şi Sarkozy a devenit leit-motiv de şicane şi de glume ironice. În discuţiile din cafenele sau din bistrouri este obişnuit să auzi: 'Asta nu s-ar fi întâmplat dacă era Sarkozy'.

Fostul preşedinte a adoptat, în ce-l priveşte, o strategie a tăcerii absolute. Carla Bruni, soţia sa, urmează să lanseze un nou disc peste câteva săptămâni. Sarkozy a primit invitaţii să susţină conferinţe internaţionale, pe care în principiu le-a acceptat. Între timp UMP (Uniunea pentru o Mişcare Populară), partidul lui Sarkozy, a început un anevoios drum de alegere a noului său preşedinte. Cei doi mari candidaţi, François Fillon, fostul premier şi Jean-François Copé, speră să devină 'succesorii' lui Sarkozy în fruntea dreptei franceze. Însă nimeni nu exclude posibilitatea unei 'întoarceri' a fostului preşedinte care până acum şi-a 'rumegat' în tăcere ambiţiile personale.