Franţa ajunge târziu la Tombuctu

Mii de manuscrise au putut fi distruse la centrul Hamed Baba, o instituţie culturală din Tombuctu al cărei sediu a fost incendiat acum patru zile. Trupele franceze au ocupat luni oraşul care face parte din Patrimoniul Omenirii, dar, potrivit Ministerului Culturii din Mali, devastarea deja avusese loc. În clădire existau 30.000 de documente care datau din secolul al XIII-lea ce cuprindeau studii de astronomie, muzică, botanică, istorie şi religie. Atentatul culminează politica iconoclastă de anihilare a bunurilor culturale, care a dus în ultimele opt luni la devastarea de mausolee şi la dispariţia porţii moscheii Sida Yahya, notează marţi ziarul La Verdad.

Intrarea în oraş, leagănul intelectual al islamismului african şi fost nod comercial continental, s-a făcut fără confruntări şi a fost precedată de preluarea controlului asupra aeroportului şi a principalelor căi de acces. Potrivit martorilor locali, jihadiştii radicali din grupul Ansar Dine s-au retras în ajun după ce au dat foc la mai multe case, primăriei şi postului local de radio. Un contingent format din 1.000 de soldaţi francezi şi 200 de malieni au recucerit oraşul 'celor 333 de sfinţi' căzut în mâinile rebelilor în aprilie anul trecut când i-au expulzat pe combatanţii tuaregi, foştii lor aliaţi. În toată această perioadă cei 35.000 de locuitori au suferit furia iconoclastă şi impunerea drastică a legii islamice 'sharia', care implica amputări drept pedeapsă pentru hoţi şi lapidări ale celor găsiţi vinovaţi de adulter.

Institutul cultural Hamed Baba, al cărui nume aduce omagiu unui scriitor contemporan cu Shakespeare, este dotat cu un centru modern de investigaţii patronat de guvernul sud-african. Pe lângă faptul că este o comoară arhitecturală, Tombuctu este şi o importantă arhivă de manuscrise şi de obiecte de studiu. Estimările atestă existenţa a între 150.000 şi 750.000 de documente împărţite în cel puţin 24 de colecţii de renume. Între acestea se numără fondul Kati, principala bibliotecă andaluză din afara Spaniei, cu peste 8.000 de manuscrise.

Oraşul cel mai de nord Kidal a fost principalul obiectiv al forţelor franco-maliene, iar ofensiva lor aproape că nu a întâmpinat rezistenţă. Avansul prin Azawad, fieful rebelilor jihadişti a fost precedat de raiduri aeriene care au distrus depozitele logistice ale miliţiilor. Colonelul Mohamed Ag Najim, comandantul gherilei laice de eliberare a tuaregilor a declarat că grupul său, MNLA a ocupat ultimul bastion şi că avansează spre Menaka, la frontiera cu Nigerul. Insurgenţii caută refugiu în munţii Tigharghar, din nord-estul regiunii. După înfrângere, foştii lor colaboratori jihadişti s-au arătat dispuşi să lupte împotriva lor în schimbul unei înţelegeri cu Bamako şi Parisul.

În pofida ultimelor succese, preşedintele francez, Francois Hollande, a recunoscut că 'nordul Malí este încă sub controlul teroriştilor' şi a asigurat că vor fi 'africanii cei care vor face tot posibilul pentru a recupera integritatea teritorială'. Aceste declaraţii făcute de preşedinte la o conferinţă de presă avertizează asupra intenţiei Parisului de a nu rămâne pe timp nelimitat în Sahel şi să se degreveze de responsabilitate în ultima fază, cea a consolidării cuceririlor de către misiunea militară impulsionată de Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO).