Franţa, Actul XX: Numărul participanţilor la protestele “vestelor galbene”, în scădere. Ciocniri sporadice cu poliţia

Mii de manifestanţi au mărşăluit sâmbătă în unele oraşe din Franţa în cel de-al 20-lea weekend consecutiv al protestelor “vestele galbene”, însă numărul participanţilor a fost mai mic, iar ciocnirile cu forţele de ordine au fost sporadice, potrivit Reuters.

Situaţiile de vandalism şi confruntările cu poliţiştii au rezultat în peste 100 de arestări, în pofida faptului că protestele au fost în mare parte paşnice în Paris, Avignon, Toulouse şi Bordeaux, unde manifestanţii au spart vitrinele unei bănci înainte să fie respinşi de forţele de ordine.

Ministerul de Interne a declarat că 33.700 de manifestanţi au ieşit în stradă sâmbătă în Franţa, dintre care 4.000 în Paris. În săptămâna precedentă, 40.500 de persoane au demonstrat în cadrul aşa-numitului Act XIX, potrivit cifrelor oficiale care au fost contestate de “vestele galbene”.

Autorităţile au sfătuit patronii de firme şi magazine să închidă uşile în potenţialele locuri cu probleme şi au interzis protestele în alte zone, inclusiv pe bulevardul Champs Elysees şi în apropierea palatului prezidenţial şi a Adunării Naţionale din Paris, temându-se că se vor înregistra din nou pagubele la scară mare, ca în ultimele două weekend-uri.

Şeful poliţiei departamentului Vaucluse, Bertrand Gaume, a declarat ieri că este interzis ca manifestanţii “vestele galbene” să protesteze în zonele centrale ale oraşului Avignon şi în suburbiile acestuia.

Anterior, tot sâmbătă, publicaţia Le Parisien a raportat că poliţia din Avignon a interceptat persoane înarmate cu ciocane, cuţite şi bare metalice. De asemenea, poliţia a ridicat baricade la punctele de intrare în oraşul vechi, iar locuitorilor li s-au cerut actele doveditoare ale domiciliului şi li s-au percheziţionat genţile.

În Bordeaux, unul dintre bastioanele mişcării “vestele galbene”, au fost aplicate de asemenea măsuri severe de securitate pentru protestele din acest weekend. Oraşul a fost marcat de repetate revolte şi distrugeri de proprietăţii în ultimele patru luni. Primarul Nicolas Florian şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu potenţialele violenţe din acest weekend şi, ca urmare, poliţia locală a declarat că o mare zonă din sud-vestul oraşului este interzisă manifestanţilor.

Protestele au început în noiembrie 2018 împotriva propunerilor de creştere a taxei pe carburanţi, însă apoi s-au transformat într-o mişcare mai amplă de respingere publică a politicilor economice ale preşedintelui Emmanuel Macron, despre care manifestanţii au afirmat că favorizează marile companii şi pe cei bogaţi, în detrimentul cetăţenilor de rând. Protestele au continuat şi după ce Macron a renunţat în cele din urmă la creşterea taxei pe carburanţi.

De atunci, Macron a anunţat un pachet de măsuri în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro pentru a creşte puterea de cumpărare a muncitorilor şi pensionarilor şi a lansat o dezbatere naţională care se desfăşoară până la mijlocul acestei luni prin întâlniri în diverse oraşe ale ţării şi cu ajutorul un website dedicat. Dar mulţi dintre manifestanţi au respins dezbaterea, considerând că aceasta serveşte intereselor guvernului.