Fostul preşedinte brazilian Jair Bolsonaro conduce un protest masiv pentru libertatea de exprimare în Brazilia, după ce Curtea Supremă a interzis X

Mii de brazilieni au inundat sâmbătă străzile oraşelor pentru a protesta faţă de cenzura guvernului împotriva platformei X a lui Elon Musk, transmite Zerohedge.

Manifestaţia, care a avut loc sâmbătă, de Ziua Independenţei, a fost condusă de fostul preşedinte brazilian Jair Bolsonaro - care a declarat, replicând hotărârii date de judecătorul Curţii Supreme Alexandre de Moraes: „Sper că Senatul Federal pune frână lui Alexandre de Moraes, acest dictator care face mai mult rău Braziliei decât Luiz Inacio Lula da Silva”, referindu-se la decizia Curţii de a interzice plaftorma X şi la preşedintele brazilian.

Mai multe conturi X notabile, inclusiv al jurnalistului Michael Shellenberger, au transmis de pe bulevardul principal din Sao Paulo, unde zeci de mii de persoane s-au adunat pentru a se opune preşedintelui brazilian de extremă-stânga Luiz Inacio Lula da Silva şi judecătorului Curţii Supreme Alexandre de Moraes, care a blocat recent platforma X la nivel naţional.

Conform postărilor făcute de Shellenberger:

Preşedintele brazilian Lula şi judecătorul Alexandre de Moraes de la Curtea Supremă afirmă că trebuie să blocheze X pentru a proteja independenţa Braziliei, motivând că X este o platformă în care se vehiculează idei periculoase, false şi pline de ură, spun ei, iar multe dintre aceste cuvinte încalcă legile şi Constituţia Braziliei.

Însă cenzura lor depăşeşte cu mult ceea ce permite Constituţia Braziliei. Guvernul a cerut ca X şi alte reţele de socializare să cenzureze şi să interzică accesul anumitor persoane, inclusiv jurnalişti şi politicieni. Astfel de interdicţii sunt imorale, ilegale şi neconstituţionale. Ele constituie o ingerinţă în alegeri şi subminează democraţia prin împiedicarea candidaţilor de a se face cunoscuţi.

Sunt de acord că minciuna este ceva greşit, că discursul instigator la ură este urât şi că există limite ale libertăţii de exprimare. Nu trebuie să permitem oamenilor să folosească cuvinte care duc direct la violenţă fizică.

Dar toată lumea minte, toată lumea se angajează în discursuri de ură, iar limitele libertăţii de exprimare nu trebuie să includă niciodată alegerile. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă ar fi ilegal să minţiţi: toată lumea ar trebui să meargă la închisoare, începând cu jurnaliştii şi politicienii. În ceea ce priveşte discursul instigator la ură, a exprimat Lula ură atunci când l-a lăudat pe Adolf Hitler? Nu exprimă el ură de fiecare dată când vorbeşte despre Elon Musk şi Jair Bolsonaro?

Oamenii dau vina pe discurs pentru haosul din 6 ianuarie în Statele Unite (când susţinători ai lui Donald Trump au intrat în Capitoliul american, n.n.) şi 8 ianuarie în Brazilia. Dar evenimentele din acele zile au fost cauzate de securitatea inadecvată, nu de ceea ce a spus cineva online. Şi dacă guvernul poate cenzura informaţiile electorale defavorizate, cum ar putea cineva să ştie dacă guvernul a furat alegerile?

Democraţia şi alegerile sigure depind de libertatea de exprimare. Ideea că trebuie să cenzurăm exprimarea pentru a proteja democraţia se numără printre alte idei orwelliene precum „Războiul înseamnă pace” şi „Sclavia înseamnă libertate”. De mii de ani, democraţia şi libertatea merg mână în mână, la fel ca cenzura şi dictatura.

Toată lumea ştie că cenzura este greşită. Cu toţii ştim că suntem imperfecţi şi că nu ştim totul. Ştim că ne bazăm pe alţii pentru a descoperi adevărul. De ce, atunci, atât de mulţi oameni doresc cenzura?

Într-o postare X separată, Shellenberger a declarat: „Mulţimea a fost absolut enormă. Fără îndoială, unul dintre cele mai mari proteste pentru libertatea de exprimare din istorie”.

Jurnaliştii organizaţiei canadiene Rebel News au fost, de asemenea, pe teren, surprinzând mulţimile masive prin intermediul dronelor.

Campania de cenzură de stânga împotriva oponenţilor politici este prea cunoscută americanilor - democraţii petrecând ani de zile într-o cruciadă de anulare a oponenţilor politici sub pretextul „dezinformării” şi al „informării greşite”.

Fiul fostului preşedinte, Eduardo Bolsonaro, a declarat că Moraes intenţionează să „pună capăt libertăţii de exprimare în ţară” şi a cerut punerea sub acuzare a actualului preşedinte. El a adăugat că Elon Musk „înţelege că bătălia este pentru libertatea de exprimare şi transcende problemele economice”.

Săptămâna trecută, la scurt timp după ce X a fost interzis în Brazilia, în SUA, fostul vicepreşedinte al Comitetului Naţional Democrat, Keith Ellison, a scris pe X: „Mulţumesc Brazilia”.

Aparent, extrema stângă doreşte să interzică orice discurs cu care nu este de acord.

Concluzia este că politicienii de extremă-stânga din America şi din Occident duc un război total împotriva libertăţii de exprimare şi a platformei de socializare a lui Musk, deoarece oponenţii lor politici şi relatările neaprobate de guvern câştigă prea mult teren. Cruciada cenzurii arată că extrema stângă este disperată şi va recurge la interzicerea libertăţii de exprimare pentru a reduce la tăcere adversarii politici.

Între timp, mai devreme sâmbătă, Anton Hofreiter, un parlamentar de rang înalt al Partidului Verzilor din Germania, preşedinte al Comisiei pentru politică europeană din Bundestag, a declarat reporterilor de la Funke Media Group că radicalizarea online este o problemă majoră, subliniind necesitatea de a opri răspândirea „conţinutului anticonstituţional” pe internet.

El a subliniat importanţa abordării cauzelor profunde ale radicalizării atât online, cât şi în cadrul societăţii. Hofreiter a susţinut că platformele de social media care nu respectă legislaţia germană şi nu elimină „conţinutul extremist” ar trebui blocate, indicând în special X.