Mario Draghi, fost preşedinte al Băncii Centrale Europene, promovează federalizarea ca răspuns la declinul Europei

Fost prim-ministru italian şi fost preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi a îndemnat statele membre ale Uniunii Europene să se îndrepte către o structură mai federală, avertizând că Europa riscă un declin economic şi geopolitic dacă guvernele naţionale nu cedează mai multe competenţe către Bruxelles.

Vorbind luni, în timp ce primea un doctorat onorific la KU Leuven, în Belgia, Draghi a susţinut că Europa se confruntă cu un viitor în care riscă să devină „subordonată, divizată şi dezindustrializată simultan”, pe măsură ce puterea globală se deplasează tot mai mult către Statele Unite şi China.

Draghi a declarat că prăbuşirea actualei ordini economice mondiale lasă Europa expusă dacă aceasta nu acţionează colectiv, afirmând că „prăbuşirea acestei ordini nu este, în sine, ameninţarea… ameninţarea este ceea ce ar putea să o înlocuiască”.

El a susţinut că Europa trebuie să aleagă între a rămâne dependentă de marile puteri globale sau a se transforma într-o forţă politică capabilă să-şi apere propriile interese.

„Dintre toţi cei care astăzi se găsesc prinşi între Statele Unite şi China, doar europenii au opţiunea de a deveni ei înşişi o adevărată putere”, a spus Draghi, potrivit REMIX.

Tonul aminteşte de cel al unor eurocraţi anteriori care au folosit geopolitica şi crizele economice pentru a cere „mai multă Europa”.

„Trebuie să decidem: rămânem pur şi simplu o mare piaţă, supusă priorităţilor altora? Sau facem paşii necesari pentru a deveni o putere?”, a întrebat Draghi.

El a argumentat că Europa exercită influenţă doar atunci când puterile sunt centralizate la nivelul UE, indicând domenii precum politica comercială, dreptul concurenţei, piaţa unică şi politică monetară.

„Acolo unde Europa s-a federalizat în domeniul comerţului, al concurenţei, al pieţei unice, al politicii monetare, suntem respectaţi ca o putere şi negociem ca unul singur”, a spus el.

Trebuie menţionat că mulţi europeni consideră aceste domenii ca fiind extrem de birocratice şi văd în ele tendinţa de a impune statelor politici de tip „o mărime pentru toţi”.

El a afirmat că fragmentarea în domeniile apărării, politicii externe şi strategiei industriale lasă Europa vulnerabilă.

„Acolo unde nu am făcut acest lucru… suntem trataţi ca o adunare lejeră de state de dimensiune medie, ce pot fi divizate şi gestionate în consecinţă”, a spus el.

Draghi a adăugat că forţa economică, de una singură, nu poate proteja Europa dacă aceasta rămâne dependentă militar de Statele Unite.

„O Europă unificată în comerţ, dar fragmentată în apărare, îşi va vedea puterea comercială folosită împotriva dependenţei sale de securitate, aşa cum se întâmplă acum”, a avertizat el.

Fostul preşedinte al BCE a criticat atât Washingtonul, cât şi Beijingul, spunând că Europa se confruntă acum cu presiuni din ambele direcţii. El a descris Statele Unite ca fiind o ţară care „subliniază costurile pe care le-a suportat, ignorând beneficiile pe care le-a obţinut”, avertizând în acelaşi timp că China „controlează noduri critice din lanţurile globale de aprovizionare şi este dispusă să exploateze această pârghie”.

Draghi a sugerat, de asemenea, că Washingtonul beneficiază acum în mod deschis de fragmentarea politică a Europei, afirmând că SUA impune tarife Europei, ameninţă interesele europene şi „clarifică, pentru prima dată, că aceştia consideră fragmentarea politică europeană ca fiind în interesul propriu”.

Declaraţiile sale sunt susceptibile să intensifice criticile din partea politicienilor şi comentatorilor eurosceptici, care susţin că stagnarea economică şi tensiunile politice ale Europei nu provin dintr-o integrare insuficientă, ci dintr-o centralizare şi o reglementare excesive la Bruxelles.

Aceştia argumentează că transferuri suplimentare de putere de la guvernele naţionale ar adânci alienarea alegătorilor şi ar slăbi şi mai mult responsabilitatea democratică în cadrul blocului.