Fostul cancelar german Angela Merkel dă vina pe Polonia şi pe statele baltice pentru izbucnirea războiului din Ucraina
Fostul cancelar german Angela Merkel a acuzat Polonia şi statele baltice că ar fi refuzat o propunere prin care Uniunea Europeană ar fi trebuit să negocieze direct cu Rusia în privinţa Ucrainei, potrivit Brussels Signal.
Merkel, care s-a retras din funcţie în 2021 după 16 ani la conducerea Germaniei, a fost una dintre principalele arhitecte ale acordurilor de la Minsk din 2014 şi 2015, care au îngheţat conflictul din regiunea ucraineană Donbas. Ea a declarat, într-un interviu acordat pe 3 octombrie canalului de YouTube Partizan din Ungaria, că în 2021 propusese statelor membre ale UE să creeze un nou format de negociere cu Rusia, înainte de invazia pe scară largă din 2022.
După secesiunea regiunilor Doneţk şi Luhansk, două teritorii ucrainene care s-au desprins de Kiev, reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei şi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au semnat primul Acord de la Minsk în septembrie 2014. Acesta a fost rezultatul negocierilor în aşa-numitul format Normandia, care reunea Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania şi care, potrivit lui Merkel, „a adus o perioadă de calm”.
Totuşi, în 2015, separatiştii susţinuţi de Rusia au reluat luptele intense cu forţele ucrainene, ceea ce a dus la semnarea unui al doilea acord Minsk (Minsk II), care a redus intensitatea conflictului, dar nu l-a încheiat.
Fostul cancelar a explicat:
„Încă din iunie 2021, am simţit că [preşedintele rus Vladimir] Putin nu mai lua în serios acordul de la Minsk, motiv pentru care am dorit un nou format.
Pe atunci, am fi putut discuta direct cu Putin în calitate de Uniune Europeană”, a afirmat Merkel, atribuind Poloniei şi statelor baltice vina pentru refuzul acestei iniţiative.
Ea a adăugat: „Unii membri ai Consiliului European nu au susţinut acest lucru. În principal statele baltice – Letonia, Lituania şi Estonia – dar şi Polonia s-au opus, temându-se că nu vom mai avea o politică comună faţă de Rusia.”
Merkel a spus că, în lipsa dorinţei de a ajunge la o astfel de politică unitară, propunerea sa a fost abandonată, iar negocierile directe UE–Rusia au devenit imposibile.
Declaraţiile sale au stârnit reacţii dure în Polonia, în special din partea opoziţiei conservatoare (PiS), care se afla la guvernare în 2021.
Fostul premier Mateusz Morawiecki a scris pe reţelele sociale că „Angela Merkel a confirmat că este una dintre cele mai nocive personalităţi politice germane din Europa.”
Şeful grupului parlamentar PiS, Mariusz Błaszczak, i-a cerut premierului Donald Tusk să-şi denunţe fosta aliată, numind-o pe Merkel „una dintre finanţatoarele regimului Putin”, pentru rolul său în promovarea comerţului cu Rusia. Tusk a fost un apropiat al lui Merkel şi al partidului ei, Uniunea Creştin-Democrată (CDU).
Europarlamentarul PiS Adam Bielan a parafrazat celebra replică a fostului preşedinte francez Jacques Chirac despre ţările Europei Centrale care „au ratat ocazia să tacă” în contextul războiului din Irak, spunând:
„Merkel a ratat ocazia să tacă. Dacă nu ar fi fost sprijinul ei pentru gazoductele Nord Stream, Putin nu ar fi avut fondurile necesare pentru a începe acest război. Are sânge pe mâini.”
Şi ministra poloneză a Dezvoltării, Katarzyna Pełczyńska-Nałęcz, fostă ambasadoare la Moscova, a criticat aspru comentariile lui Merkel, spunând că „alimentează propaganda rusă”.
Rusia a acuzat în repetate rânduri Ucraina şi Occidentul pentru eşecul acordurilor de la Minsk, susţinând că Berlinul şi Parisul nu au făcut nimic pentru a determina Kievul să-şi respecte partea din înţelegere.
