Fondul de rezervă al Guvernului în perioada Ciolacu, dimensiune fără precedent. Raport al Curţii de Conturi arată "cheltuieli neprevăzute" de zeci de miliarde de lei
Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului a căpătat în 2024 o dimensiune fără precedent. Prevăzut iniţial în buget cu aproximativ 999 milioane de lei, fondul a fost majorat pe parcursul anului cu încă 58,796 miliarde lei, ajungând la o valoare totală de 59,795 miliarde lei, potrivit Raportului public al Curţii de Conturi pe anul 2024.
Din această sumă, Guvernul a alocat prin hotărâri 56,661 miliarde lei. Curtea arată că 51,298 miliarde lei au fost destinate finanţării acţiunilor bugetului de stat, iar alte 5,363 miliarde lei bugetelor locale. Diferenţa de 3,134 miliarde lei apare în raportul Curţii de Conturi drept «sold FRB la dispoziţia Guvernului». Aceasta reprezintă partea nerepartizată din creditele bugetare ale fondului la închiderea exerciţiului 2024 şi nu trebuie confundată cu o rezervă de numerar reportată în anul 2025. Dacă soldul nu s-ar fi reportat, el s-ar fi reflectat în deficitul bugeta (deja uriaş), care ar fi fost mai mare.
Amploarea creşterii este evidentă şi în comparaţie cu anii anteriori. Curtea de Conturi arată că în 2023 fuseseră alocate din Fondul de rezervă aproximativ 31,9 miliarde lei, iar în 2024 suma a crescut cu 77,5%. Faţă de anul 2020, alocările au fost de aproape şase ori mai mari. Cele 56,7 miliarde lei au reprezentat, potrivit Curţii, 7,8% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat şi 3,2% din PIB.
În mod normal, Legea finanţelor publice prevede că Fondul de rezervă este destinat finanţării unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar. În 14 mai 2024 însă, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat OUG nr. 46/2024, prin care a introdus o derogare de la această regulă şi a permis alocarea din fond, prin hotărâri de Guvern, a unor sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite.
Curtea de Conturi consemnează că finanţarea cheltuielilor ordonatorilor principali de credite din FRB a fost realizată în proporţie de 87,9% prin derogare de la art. 30 alin. (2) al Legii finanţelor publice. Cu alte cuvinte, utilizarea masivă a fondului nu s-a realizat exclusiv în cadrul regulii obişnuite privind urgenţele şi cheltuielile neprevăzute, ci în baza derogărilor adoptate de Guvern. Practic, în pixul lui Ciolacu a stat cine primeşte bani şi câţi.
Cele mai mari sume prezentate de Curtea de Conturi pentru finanţarea cheltuielilor ordonatorilor centrali au revenit Ministerului Dezvoltării – aproximativ 13,01 miliarde lei, Ministerului Transporturilor – 9,34 miliarde lei, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene – 5,69 miliarde lei, Ministerului Agriculturii – 4,70 miliarde lei, Ministerului Muncii – 3,36 miliarde lei, Ministerului Afacerilor Interne – 2,92 miliarde lei şi Ministerului Sănătăţii – 2,50 miliarde lei. Împreună cu Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Externe, cei zece ordonatori au concentrat 88,6% din cele 51,3 miliarde lei destinate ordonatorilor bugetului de stat.
În cazul bugetelor locale, din cele 5,363 miliarde lei alocate, Curtea arată că au fost finanţate cu prioritate cheltuieli curente şi de capital – 4,403 miliarde lei, servicii sociale, protecţia copilului, persoanele cu handicap şi vârstnicii – 756,5 milioane lei, învăţământul preuniversitar – 64,3 milioane lei, precum şi asigurarea continuităţii serviciului centralizat de energie termică – 136,5 milioane lei
Unul dintre cele mai relevante elemente identificate de Curtea de Conturi este ceea ce s-a întâmplat după rectificarea bugetară din 23 septembrie 2024. Deşi Guvernul tocmai modificase prin OUG nr. 113 bugetele ministerelor şi necesarul de finanţare pentru restul anului, ulterior au mai fost adoptate, potrivit Curţii, 94 de hotărâri, prin care au fost alocate din FRB încă 31,690 miliarde lei pentru finanţarea cheltuielilor ordonatorilor principali de credite. Această sumă reprezenta 56% din totalul alocărilor din FRB, 4,3% din cheltuielile bugetului general consolidat şi 1,8% din PIB. Rectificarea din 23 septembrie a fost adoptată prin OUG nr. 113/2024.
Concluzia Curţii de Conturi este explicită: în 2024, Fondul de rezervă a fost utilizat „din nou ca instrument de redistribuire” a resurselor financiare către domeniile unde s-a dorit finanţare, inclusiv după rectificarea bugetară. Curtea subliniază că, în mod normal, FRB ar trebui să reprezinte o rezervă reală pentru cheltuieli urgente şi neprevăzute, utilizată pentru asemenea necesităţi după epuizarea celorlalte mecanisme de finanţare.
Evaluarea Consiliului Fiscal este şi mai critică. Instituţia a calculat, pe baza hotărârilor de Guvern publicate în Monitorul Oficial, alocări totale din FRB în 2024 de 63,952 miliarde lei: 58,589 miliarde lei pentru administraţia centrală şi 5,363 miliarde lei pentru administraţia locală. Cifra diferă de cea de 56,661 miliarde lei utilizată de Curtea de Conturi deoarece cele două instituţii folosesc agregări diferite; de aceea, cele două totaluri trebuie citate separat şi nu însumate sau prezentate ca fiind aceeaşi bază statistică.
Consiliul Fiscal mai arată că 96% din alocările identificate de acesta au fost efectuate după 14 mai 2024, dată la care Guvernul a modificat prin derogare modul de funcţionare a FRB. Potrivit calculului instituţiei, aproximativ 2,5 miliarde lei au fost alocate până la 14 mai, 27,5 miliarde lei între 14 mai şi rectificarea din 23 septembrie, iar alte 33,9 miliarde lei între 24 septembrie şi 31 decembrie 2024.
Consiliul Fiscal a identificat printre destinaţiile finanţate din fond achiziţii de autoturisme, mobilier şi aparatură, scheme de ajutor de stat, proiecte PNRR şi cu fonduri europene, ajutoare sociale, cheltuieli de personal, diverse cheltuieli curente şi de capital, cotizaţii internaţionale, vouchere de vacanţă pentru personalul unităţilor sanitare şi echilibrarea bugetelor locale. Instituţia apreciază că o parte dintre aceste cheltuieli nu puteau fi catalogate drept „urgente sau neprevăzute” şi ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetelor.
Consiliul Fiscal avertizează totodată că utilizarea Fondului de rezervă pentru realocarea resurselor bugetare implică riscuri privind transparenţa execuţiei bugetare, caracterul discreţionar al alocărilor şi recurgerea repetată la derogări de la regulile fiscale. Instituţia recomandă definirea mai clară a cheltuielilor care pot fi finanţate din FRB şi raportarea periodică către Parlament a utilizării fondului.
