Bilanţul Gărzii Naţionale de Mediu pentru primele 10 luni ale anului: aproape 6.000 de amenzi, cu 49% mai mult decât anul trecut

Garda Naţională de Mediu şi-a prezentat bilaţul în primele 10 luni din 2026 şi noi criterii de performanţă. Într-un comunicat postat pe Facebook, aceasta a anunţat că, în perioada analizată, a contabilizat 171 de milioane de lei amenzi, cu 49% mai mult decât în anul precedent.
Conducerea Gărzii Naţionale de Mediu s-a reunit la Vidraru, în judeţul Argeş cu şefii comisariatelor din întreaga ţară, în cadrul întâlnirii anuale dedicate evaluării activităţii instituţiei şi stabilirii priorităţilor pentru perioada următoare. La reuniune a participat Natalia Intotero, noul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, potrivit comunicatului.
Desfăşurată în perioada 28–30 octombrie 2026, întâlnirea a adus în prim-plan rezultatele activităţii de inspecţie şi control, eficienţa intervenţiilor din teritoriu şi necesitatea unei evaluări care să reflecte cât mai fidel performanţa fiecărui comisariat. La discuţii au fost prezenţi şi Teodor Dulceaţă, secretar general adjunct al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi Raluca Giorgiana Dumitrescu, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate (ANMAP), arată sursa citată.
„Datele analizate arată o creştere semnificativă a activităţii sancţionatorii. În primele nouă luni ale anului 2026, Garda Naţională de Mediu a aplicat, la nivel naţional, 5.919 amenzi, în valoare totală de peste 171 de milioane de lei, comparativ cu 4.076 de amenzi, însumând aproximativ 103,6 milioane de lei, în aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea este de aproximativ 35% în ceea ce priveşte numărul amenzilor şi de aproape 49% în privinţa valorii acestora. În acelaşi interval, gradul de realizare a planului de control a crescut de la 88% la 90%”, scrie Garda Naţională de Mediu.
Dincolo de cifre, una dintre temele centrale ale reuniunii a fost modul în care este măsurată eficienţa activităţii Gărzii de Mediu. Discuţiile au vizat atât rezultatele structurilor teritoriale, cât şi prezentarea unui nou sistem de indicatori de performanţă, propus pentru aplicare începând din 2027, se arată în comunicat.
„Nu ne-am limitat doar la a raporta ceea ce facem. Am depăşit acest moment şi folosim informaţiile pe care le acumulăm în controale pentru a pune la dispoziţia ministerului concluziile şi analizele noastre de risc. Cifrele şi rezultatele sunt cele pe care ne fundamentăm propunerile de schimbare”, a declarat Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.
Noua metodologie, aflată în etapă de testare, urmăreşte o evaluare mai complexă a comisariatelor. Pe lângă numărul controalelor şi al sancţiunilor aplicate, sunt propuse criterii precum gradul de conformare a operatorilor economici în urma măsurilor dispuse, menţinerea sancţiunilor în instanţă, soluţionarea sesizărilor în termenul legal şi îndeplinirea obiectivelor de control, a explicat Garda de Mediu.
„Sistemul propus are în vedere şi indicatorii utilizaţi de GNM în raportările către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), fiind adaptat specificului activităţii instituţiei. Un element nou îl reprezintă compararea comisariatelor cu profiluri teritoriale şi economice similare, dar şi evaluarea progresului fiecărei structuri în raport cu propriile rezultate din anii anteriori”, a declarat Garda de Mediu.
Reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu susţin că participarea ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Natalia Intotero, a oferit prilejul unui dialog direct cu reprezentanţii structurilor teritoriale ale Gărzii Naţionale de Mediu, la scurt timp după preluarea mandatului. Discuţiile au vizat inclusiv condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisarii de mediu, riscurile la care aceştia sunt expuşi şi necesitatea recunoaşterii responsabilităţilor pe care le presupune munca de control.
„În mine veţi avea un partener. Cred că trebuie să facem un efort comun pentru ca activitatea Gărzii de Mediu să fie respectată, inclusiv prin recunoaşterea riscurilor la care sunt expuşi comisarii în teren. Nu poţi să ceri performanţă atât timp cât nu respecţi performanţa acestei instituţii”, a transmis Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu au mai arătat că pe agenda întâlnirii s-au aflat şi aspecte practice ale activităţii de control: aplicarea prevederilor legislative privind protecţia speciilor sălbatice, procedurile de înaintare a sesizărilor penale şi utilizarea dronelor pentru supravegherea zonelor cu risc de poluare, identificarea depozitărilor ilegale de deşeuri şi documentarea situaţiilor din teren.
„Unul dintre studiile de caz prezentate a vizat acţiunile desfăşurate la Sinteşti, unde utilizarea dronelor, monitorizarea prealabilă a activităţilor ilegale şi colaborarea cu alte instituţii au permis o abordare mai complexă a fenomenului gestionării ilegale a deşeurilor. Exemplul a adus în discuţie trecerea de la controalele punctuale la intervenţii pregătite pe baza analizelor de risc, a informaţiilor colectate în teren şi a identificării circuitelor ilegale ale deşeurilor.
Întâlnirea de la Vidraru a pus astfel în discuţie atât rezultatele actuale ale instituţiei, cât şi instrumentele prin care activitatea comisariatelor poate fi evaluată mai riguros, cu accent pe calitatea controalelor şi pe respectarea efectivă a legislaţiei de mediu”, se arată în comunicatul Gărzii Naţionale de Mediu.