Flota fantomă a lui Putin se confruntă cu o nouă serie de sancţiuni din partea UE

Flota fantomă a Moscovei se află din nou în vizorul UE. Băncile, companiile militare şi firmele care comercializează cereale ucrainene furate riscă, de asemenea, sancţiuni, în contextul în care Uniunea Europeană vede o oportunitate de a strânge şurubul asupra Rusiei.

Bruxelles-ul vede ocazia de a pregăti o nouă rundă de sancţiuni împotriva Rusiei, iar reţeaua informală de petroliere învechite, cu structuri opace de proprietate, utilizate pentru transportul petrolului rusesc în întreaga lume, va fi probabil o ţintă cheie, au declarat diplomaţi şi oficiali europeni.

Înăsprirea măsurilor împotriva flotei va contribui la blocarea uneia dintre cele mai importante surse de venit ale Kremlinului şi va spori presiunea asupra lui Vladimir Putin pentru a renunţa la cererile sale maximaliste în cadrul oricărui acord de pace privind Ucraina, au afirmat oficialii UE, scrie POLITICO.

Aşteptat la sfârşitul lunii iunie sau la începutul lunii iulie, cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni va viza, de asemenea, probabil băncile ruseşti, instituţiile financiare şi companiile din sectorul militar-industrial, precum şi firmele care vând cereale ucrainene furate, potrivit a şapte oficiali şi diplomaţi ai UE cu cunoştinţe despre discuţii, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre pregătiri.

Oficialii văd, de asemenea, o şansă de a avansa cu sancţiunile blocate anterior de guvernul lui Viktor Orban, fostul prim-ministru al Ungariei. Printre acestea se numără măsuri care vizează membri de rang înalt ai Bisericii Ortodoxe Ruse, în special liderul acesteia, Patriarhul Kirill, un aliat apropiat al lui Putin care a lăudat invazia Ucrainei.

Comisia Europeană ar putea, de asemenea, să reia ideea unei interdicţii a serviciilor maritime pentru navele ruseşti, care a fost blocată până acum de Malta şi Grecia, a susţinut unul dintre diplomaţi.

„După alegerile din Ungaria, există un nou impuls” pentru sancţiuni. Ar trebui să reexaminăm sancţiunile care au fost pe masă şi nu au fost aprobate anterior, dar ar trebui, de asemenea, să mergem mai departe cu noul pachet de sancţiuni", a declarat reporterilor şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, după o recentă reuniune a miniştrilor la Luxemburg.

„Cea mai gravă situaţie de până acum”

Raţionamentul de la Bruxelles este simplu — economia Rusiei se află „în cea mai gravă situaţie internă de la începutul războiului”, a declarat un înalt oficial al UE. „Este într-adevăr momentul să insistăm mai mult, deoarece Rusia nu se descurcă bine.”

Rusia se confruntă cu un „şoc inflaţionist static”, a sugerat pentru POLITICO comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. „De aceea subliniem cu tărie în cadrul angajamentelor noastre din cadrul G7, precum şi în cadrul discuţiilor bilaterale cu reprezentanţii SUA, că acum nu este momentul să slăbim presiunea asupra Rusiei.”

Ucraina — acuzată de preşedintele SUA, Donald Trump, că nu deţine nicio „carte” în negocierile sale cu Rusia — are acum mult mai multe pârghii, sau cărţi, decât avea chiar şi acum un an, au susţinut oficialii.

Aceştia indică un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat recent de UE, avansurile Ucrainei pe câmpul de luptă, capacitatea ţării de a-şi produce propriile arme de lungă distanţă şi impactul psihologic al perturbării celebrărilor „Paradei Victoriei” de la Moscova din 9 mai ca factori care contribuie la o dinamică pozitivă.

„Cele 90 de miliarde de euro şi sancţiunile funcţionează, dau un impuls şi plasează Ucraina într-o poziţie mult mai bună. Este important ca acest impuls să existe”, a declarat un înalt oficial de securitate naţională dintr-o ţară NATO.

Kallas şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sunt hotărâte să dubleze acest impuls şi „doresc un pachet amplu” de sancţiuni, a declarat un al doilea înalt oficial al UE implicat direct în pregătiri.

Acord de pace în vară?

Luni, în timp ce miniştrii de externe ai UE se vor reuni la Bruxelles, Kallas va dezvălui sancţiuni care vizează aproape 25 de ruşi care au facilitat răpirea copiilor ucraineni. Însă discuţiile privind cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni abia încep, miniştrii urmând doar să ofere contribuţii iniţiale.

Aliaţii Ucrainei susţin că o lovitură puternică în vară ar putea juca în favoarea Kievului, întrucât noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, este la putere, ar putea exista un armistiţiu durabil în Iran, iar alegerile intermediare din noiembrie din SUA ar putea reorienta atenţia americanilor asupra procesului de pace.

„Iranul ocupă încă o mare parte din atenţie, nu în ultimul rând pentru că aceleaşi persoane sunt implicate în aceste negocieri. Dar Ucraina a înregistrat progrese pe câmpul de luptă şi se pare că acest lucru a fost remarcat de Trump”, a spus înaltul oficial al apărării, referindu-se la negociatorii numiţi de Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner.

Preşedintele SUA — care a oscilat între sprijinirea Ucrainei şi implementarea de măsuri care ajută Rusia, precum ridicarea sancţiunilor asupra petrolului rusesc — a lăudat armata de la Kiev, spunând că este „mai bună decât a oricăruia dintre aliaţii noştri din NATO” în timpul unui interviu recent cu prezentatorul de radio conservator Hugh Hewitt.

Iar vineri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că se aşteaptă ca Witkoff şi Kushner să fie la Kiev la sfârşitul primăverii. O astfel de vizită, neconfirmată deocamdată, ar marca prima dată în ultimele luni când SUA se implică serios în procesul de pace dintre Rusia şi Ucraina.

„Acum ar trebui să facem presiuni”, a spus Mika Aaltola, un membru finlandez al Parlamentului European, care a menţionat „rezultatele uimitoare” obţinute de Ucraina pe câmpul de luptă ca factor cheie în schimbarea narativului privind poziţia de negociere a Ucrainei.

Mai multă responsabilitate

Într-un interviu acordat publicaţiei Welt am Sonntag, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat: „Suntem pregătiţi să ne asumăm mai multă responsabilitate şi discutăm în prezent acest lucru cu SUA şi Ucraina.”

Efortul Europei de a intra în negocieri se concentrează pe aşa-numitul format E3, care cuprinde Franţa, Germania şi Regatul Unit. „Facem o nouă încercare de a reintra în negocieri”, a spus Wadephul.

Şi alţi aliaţi ai Ucrainei sunt de acord să susţină Kievul.

„Vom continua să fim alături de UE şi de alţi parteneri în sprijinirea apărării şi rezilienţei Ucrainei”, a declarat ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, adăugând că un astfel de sprijin este „urgent”.