Expert în război hibrid: Marea Neagră e teatru de război. E timpul ca autorităţile să treacă de la declaraţii la seriozitate

Corneliu Bjola, profesor de diplomaţie digitală la Oxford, expert în război hibrid, atrage atenţia, la EuroNews, că România trebuie să treacă la acţiuni concrete în privinţa escaladării tensiunilor din Marea Neagră, după ce apelurile adresate NATO şi Statelor Unite nu au produs rezultatele aşteptate.
În intervenţia sa televizată, profesorul susţine că Marea Neagră este un teatru de război şi critică declaraţia premierului Luca Niculescu dată pe subiectul atacurilor maritime, susţinând că nu răspunde nevoilor unei strategii de comunicare solide.
Redăm intervenţia expertului în război hibrid.
Jurnalist: Răzbate un soi de nervozitate din declaraţiile oficialilor români şi din apelurile lor repetate la mai multă implicare din partea aliaţilor noştri europeni şi, dacă vreţi, chiar şi a celor din NATO, legat de Marea Neagră?
Corneliu Bjola: Declaraţia ministrului de externe e interesantă pentru că spunea că, în fine, partenerii europeni au înţeles. Eu nu ştiu dacă e exact adevărat acest lucru. Ce putem spune că, în fine, România a început să bată la uşa Uniunii Europene să ceară ajutor.
Până acum, privirea era ţintită în altă parte. Era, şi era bine justificat să se uite spre NATO, spre Statele Unite. Şi se uită de ceva vreme, numai că răspunsul din acea parte nu prea a venit.
Deci, câte declaraţii au fost făcute, să spunem, în ultimii ani, pe aceleaşi motive, cu incidentele de drone şi cu restul?
Dacă vă uitaţi la declaraţiile miniştrilor de externe şi ai apărării din trecut, veţi vedea că am vorbit cu partenerii NATO, că am vorbit cu Statele Unite şi n-a venit nimic.
În momentul de faţă au trecut la planul B. Şi planul B este că încercăm să vorbim şi cu partenerii europeni. Unde este problema?
Problema este legată de aceste capacităţi despre care vorbeşte ministrul de Externe.
Nu am înţeles eu ce caută Armenia în toată discuţia aia. Erau puţin confuze toate trimiterile de săgeţi în toate părţile.
Dar ce spune dânsul este că sunt promisiuni, da? Că vor apărea nişte capacităţi care vor fi livrate.
Trebuie să înţelegem că aceste capacităţi nu apar peste noapte. Sunt comenzi care se fac în timp, care durează luni, dacă nu ani. E bine că s-a transmis un semnal şi să sperăm că nu este o declaraţie alocată, ca de obicei, retoricii.
Am fost la Bruxelles, am spus ceva şi după care, peste o săptămână, am uitat tot. Acest lucru ar trebui urmărit. Trebuie cineva care să-l instrumenteze, să stea lângă el de dimineaţă până seara, da? Şi să vadă în ce măsură aceste promisiuni pot funcţiona.
Punctul 2. Sunt lucruri pe care poate să le facă Uniunea Europeană şi le va face. Sunt lucruri pe care autorităţile trebuie să le facă.
De exemplu, mă uitam la declaraţia legată de acea lovitură împotriva acelor trei vase de ieri, în zona apelor teritoriale româneşti.
Declaraţia domnului prim-ministru Luca Niculescu, dacă o citiţi, e o declaraţie care nu răspunde nevoilor unei strategii de comunicare solide.
Strategia de comunicare trebuie să trimită trei semnale: de reasigurare a populaţiei, de descurajare a inamicului şi de cooperare cu aliaţii.
Dar asta înseamnă că trebuie să o faci puţin mai performant, să ai şi acolo o anumită coerenţă şi coordonare între autorităţi.
Deci, ce vreau să spun este că, da, într-adevăr, situaţia a escaladat şi va mai escalada. Deci trebuie să fim foarte convinşi că lucrurile acestea nu vor înceta.
Deci, Marea Neagră e un teatru de război, asta se prevedea, cred că de vreo 2-3 ani. Autorităţile înţeleg că situaţia a devenit mai gravă. E timpul să treacă puţin de la declaraţii la seriozitate.