Executivul UE analizează ideea unei aderări rapide, dar limitate, pentru Ucraina

Comisia Europeană analizează modalităţi de a permite aderarea rapidă a Ucrainei la UE ca parte a unui acord de pace cu Rusia, însă fără a acorda Kievului drepturi depline de membru, care ar urma să fie „câştigate” abia după perioade de tranziţie, au declarat oficiali europeni.

Aflată într-un stadiu foarte incipient, ideea este gândită ca un posibil gest faţă de ucraineni, care caută aderarea la UE ca parte a unei garanţii de securitate postbelice din partea Europei şi care, după patru ani de respingere a unei invazii ruseşti, doresc o promisiune credibilă că se află pe drumul către stabilitate economică şi integrare cu Occidentul.

Aderarea Ucrainei la UE în 2027 a fost notată într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între Statele Unite, Ucraina şi Uniunea Europeană, au declarat diplomaţi, ca o măsură menită să asigure prosperitatea economică a Ucrainei după încheierea războiului.

Însă multe guverne din UE consideră că această dată, sau orice altă dată fixă, este complet nerealistă, deoarece aderarea la UE este în prezent un proces bazat pe merit, care avansează doar atunci când există progrese în adaptarea legislaţiei unei ţări la standardele UE. Intrarea în bloc necesită, de asemenea, aprobarea parlamentelor naţionale ale celor 27 de state membre ale UE.

Ideea avansată de oficialii europeni ar presupune inversarea procesului tradiţional, deşi chiar şi o aderare limitată ar necesita în continuare consimţământul guvernelor şi parlamentelor naţionale din UE.

„Trebuie să recunoaştem că ne aflăm într-o realitate foarte diferită faţă de momentul în care regulile (de aderare) au fost elaborate pentru prima dată”, a declarat un oficial al UE citat de Reuters.

Ucraina — şi, potenţial, alţi candidaţi — ar urma să adere rapid la UE şi apoi să primească „acces etapizat” la drepturile de vot, în funcţie de progresele în îndeplinirea criteriilor pentru statutul de membru cu drepturi depline, a spus oficialul.

În mod normal, discuţiile de aderare durează ani de zile: Polonia, cu o populaţie similară cu cea a Ucrainei, a avut nevoie de 10 ani — fără a fi în război — pentru a finaliza negocierile şi toate modificările legislative necesare pentru a adera în 2004, alături de alte nouă ţări.

Dar Ucraina se confruntă cu o invazie rusă pe scară largă din februarie 2022 şi a devenit candidată la aderarea la UE în iunie acel an, negocierile fiind deschise la sfârşitul lui 2023. Astfel, unii din cadrul Comisiei susţin că, din punct de vedere politic, Ucraina nu dispune de atât de mult timp, deoarece un acord de pace între Ucraina şi Rusia ar putea implica pierderi teritoriale pentru Kiev şi ar fi dificil de acceptat de către ucraineni într-un eventual referendum.

Aderarea la UE, chiar şi într-o formă limitată, ar putea face acest lucru mai acceptabil şi ar putea crea stabilitatea necesară pentru finalizarea reformelor cerute pentru obţinerea drepturilor depline în UE, au declarat oficialii.

„Este în interesul Europei ca Ucraina să fie în UE, din motive de securitate proprie. De aceea trebuie să căutăm soluţii creative — cum să aducem Ucraina rapid în UE. Conceptul de aderare inversată reflectă această idee: ca Ucraina să intre politic în UE şi apoi să obţină drepturi depline şi statut de membru cu drepturi complete odată ce toate condiţiile sunt îndeplinite”, a spus un diplomat european.

Aderarea fără drepturi depline din prima zi nu este o noutate — majoritatea ţărilor din extinderea din 2004 şi ulterior au avut perioade lungi de tranziţie pentru a obţine, de exemplu, dreptul cetăţenilor lor de a munci pe întreg teritoriul Uniunii.

Însă oficialii discută acum un model care ar include limitări mult mai ample. Ei au recunoscut că acesta ar ridica o serie de întrebări dincolo de cazul Ucrainei şi că ar avea dificultăţi în a obţine sprijinul unanim necesar.