Egipt: Morsi cere exilul

"Elilberaţi-mă şi plec în exil" propune Morsi armatei egiptene. Într-o scrisoare scrisă de mână adresată Comandamentului General al Forţelor Armate din Egipt şi transmisă printr-unul dintre consilierii sai, Morsi cere eliberarea liderilor Frăţiei Musulmane aflaţi în detenţie şi anularea oricăror proceduri legale împotriva lui, relatează ziarului egiptean El Watan. La schimb, fostul preşedinte Morsi promite că va părăsi ţară şi va pune capăt nesfărşitelor lupte stradale ce au loc în Egipt.

Armata, relatează presa, a respins cererea lui Morsi într-o manieră fără echivoc: "decizia trebuie luată de poporul egiptean."

Potrivit cotidianului El Watan, soarta lui Morsi rămâne învăluită în mister, în timp ce noua conducere a ţării încearcă un nou tip de activism pe scena internaţională, o inversare clară a politicii Frăţiei Musulmane.

După primele cinci zile de la instaurare, noul guvern se poate deja bucura de primele recunoaşteri ale ţărilor vecine. Semnalul a fost dat de Iordania, al cărei suveran, Regele Abdullah al II-lea a facut sâmbătă o vizită fulger la Cairo. Într-o conferinţă de presă - prima de la formarea guvernului - ministrul de externe egiptean, Nabil Fahmy a declarat că Egiptul îşi va revizui relaţiile cu Siria, după pauza bruscă decisă de către Morsi, fără a afecta linia stabilită de preşedintele detronat pe 3 iulie, sprijinind în continuare poporul sirian şi "aspiraţiile sale de libertate".

Ministrul Fahmy a clarificat faptul că Egiptul nu are nici cea mai mică intenţie de a duce un jihad în Siria, disociindu-se de îndemnurile la jihad lansate luna trecută la o demonstraţie islamistă din Cairo, la care a participat inclusiv fostul preşedinte Morsi.

Alături de vizita efectuată sâmbătă la Cairo de către Regele Abdullah al Iordaniei, prima a unui şef de stat după îndepărtarea lui Morsi, declaraţiile ministrului de externe Fahmy sunt un semnal clar al unui început de acceptare pe scena internaţională a noilor structuri ale puterii egiptene conduse de preşedintele interimar Mansour Adly şi de guvernul condus de Hazem Beblawi, puternic criticaţi şi consideraţi ilegitimi de unele ţări.

Abdullah al Iordaniei, care se confruntă şi el pe plan intern cu o puternică opoziţie a Frăţiei Musulmane, a declarat că ţara sa "sprijină alegerile naţionale realizate de Egipt", şi speră în "consolidarea stabilităţii şi securităţii". Printre cei care au felicitat noul guvern din Egipt se află, de asemenea, premierul irakian, Nuri al-Maliki, un şiit şi aliat al Iranului, ţară cu care Morsi a iniţiat o apropiere, după mai mult de treizeci de ani de îngheţ diplomatic.

Preşedintele interimar al Egiptului, Mansur Adly, a emis un decret pentru crearea unui comitet de experţi juridici care, de luni 22 iulie a.c., va trebui să înceapă modificarea Constituţiei suspendată la începutul acestei luni, după căderea lui Morsi. Actuala Constituţie a fost elaborată anul trecut de o adunare predominant islamică dar contestată de liberali şi creştini care au acuzat limitele libertăţii şi drepturilor omului.