Egipt: Cinismul liderului spiritual al Frăţiei Musulmane care incită martiriul

Frăţia Musulmană i-a chemat pe susţinători la o nouă "zi de furie" vineri, chiar dacă este o zi religioasă tradiţională a islamiştilor.
Luând în considerare legile speciale impuse de guvern şi ultimul ordin emis de Ministerul de Interne - "poliţia are permisul pentru a trage" - evenimentele de la sfârşitul rugăciunilor de vineri par acţiuni intenţionate la martiriu. Mohamed Badie, liderul spiritual suprem al mişcării islamice, a insistat pe necesitatea ieşirii în stradă şi obţinerii strămutarii Preşedintele Mohamed Morsi, relatează vineri Il Sole 24ore.

Badie este omul care întotdeauna a împiedicat orice compromis sau concesie făcută opoziţiei în perioada în care Morsi era preşedinte. În multe feluri, este principalul responsabil pentru eşecul unui an de guvernare al Frăţiei şi unul dintre principalii vinovaţi ai evenimentelor din aceste zile. Mai mult decât un ghid spiritual, Badie este sufletul negru al mişcării.

Dacă Frăţia Musulmană vrea să aibă un viitor politic în Egipt, când va ieşi din această tragedie, al cărui profil azi nu se poate delimita, trebuie să se întrebe „ce trebuie făcut?". Concentrarea pe lobby politic şi pe solidaritate internaţională, este nerealistă şi înşelătoare. Statele Unite, Europa şi Naţiunile Unite au condamnat comportamentul guvernului militar, cerând revenirea la dialogul politic: ele nu susţin în mod direct Frăţia Musulmană.

Alţi "martiri", trimişi să moară pentru nimic, vor servi doar pentru a-l izola pe inamicul lor, generalul Al-Sisi, nu să reabiliteze puterea de fraternitate pentru care mişcarea este gata să sacrifice Egiptul.

La fel ca armata, este dispusă să folosească ţara pentru a asigura supremaţia şi beneficiile castei lor. Ieri Barack Obama a fost dur referitor la situaţia din Egipt, iar Secretarul General al ONU şi Uniunea Europeană nu au fost mai prejos. Este interesant – pe plan politic şi antropologic - încăpăţânarea lor de a ignora avertismentele celor care i-au sprijinit întotdeauna din punct de vedere economic şi politic. Este ca şi cum ar fi convinşi că geopolitica este de partea lor: ei sunt garanţi ai Canalul Suez şi pentru pace cu Israelul.

Dacă astăzi şi apoi mânie, se repetă vărsările de sânge din 14 august, Egiptul se va scufunda în ceva imprevizibil. Dacă totuşi, la sfârşitul rugăciunii, Frăţia Musulmana se va întoarce acasă în mod paşnic, nu va fi o zi istorică pentru ţară - multe alte lucruri se vor întâmpla - dar cu siguranţă va fi o schimbare în politică.