Economist avertizează că România riscă să rateze ţinta de deficit. „Gaura lui Ciolacu e de vreo 30 de miliarde de euro”

... (Facebook - Cristian Păun)
D.B.
17.11.2026
... (Facebook - Cristian Păun)
D.B.
17.11.2026

Economistul Cristian Păun, profesorul universitar, susţine, într-o postare pe Facebook, că Ilie Bolojan a lăsat în urmă o economie stabilizată, deşi aflată într-un echilibru fragil. În opinia sa, principala problemă rămâne deficitul bugetar.

Păun avertizează că România riscă să rateze ţinta de deficit de 6,3% din PIB pentru acest an dacă execuţia bugetară la zece luni, după rectificare, arată un deficit de peste 4,1–4,2% din PIB.

„Bolojan a lăsat o economie în echilibru, un echilibru fragil, dar echilibru”, scrie economistul.

El susţine că deficitul alimentează inflaţia, pune presiune pe dobânzi şi face economia tot mai dependentă de intervenţia statului, prin subvenţii, ajutoare, salariul minim şi preţurile reglementate.

Păun aminteşte că, în condiţii normale, deficitul cumulat pe noiembrie şi decembrie s-a situat în jurul a 2,2–2,3% din PIB. În aceste condiţii, spune el, depăşirea pragului de 4,1–4,2% la zece luni ar pune în pericol ţinta anuală.

Profesorul consideră că stabilizarea economiei lasă loc pentru relansare, dacă politicile economice se schimbă. În opinia sa, repetarea măsurilor pe care le consideră inflaţioniste înseamnă repetarea greşelilor care au împins economia în stagflaţie.

Economistul atribuie Guvernului Ciolacu responsabilitatea pentru cheltuirea unor resurse pe care le consideră irosite şi ale căror costuri, spune el, vor fi suportate de generaţiile următoare.

„Gaura lui Ciolacu este de vreo 30 de miliarde de euro. Vreo 3000 de km de autostradă. Într-un singur an”, scrie Păun.

Potrivit comparaţiei sale, cei aproximativ 3.000 de kilometri ar reprezenta dublul lungimii totale a autostrăzilor şi drumurilor expres pe care le are astăzi România.

"Deci, cum e?

Bolojan a lăsat o economie în echilibru, un echilibru fragil, dar echilibru. Deficitul bugetar este problema şi el ne împinge într-o fundătură prin inflaţia pe care o generează, prin presiunea asupra dobânzilor şi prin substituirea unei economii de piaţă (private) cu una tot mai dependentă de stat (subvenţii, ajutoare, salarii minime, preţuri reglementate, pieţe disfuncţionale).

Atât de fragil este echilibrul încât, dacă, după rectificarea bugetară, deficitul la 10 luni trece de 4,1-4,2% din PIB, avem toate şansele să ratăm ţinta de 6,3% din acest an. Am scris într-o postare anterioară că deficitul cumulat pentru noiembrie şi decembrie, în condiţii normale, s-a situat în jur de 2,2%-2,3% din PIB. Execuţia bugetară pentru luna octombrie va fi disponibilă în câteva zile. Vom vedea ce şi cum, cât de curând.

Între timp, inflaţia îşi reia cursul ascendent la sfârşitul anului. Nici nu are cum să nu îşi reia: in iarnă dispare majoritatea produselor agroalimentare autohtone, gazul creşte, energia creşte, iar salariul minim creşte. Nu doar din motive de cerere sau de ofertă. La un preţ la care taxele sunt jumătate, cererea şi oferta devin aproape irelevante. Statul are tot interesul să ducă aceste preţuri în plus, să le crească pe baza lor şi a altor preţuri. Am mai spus, am revenit la modelul inflaţionist din epoca Ciucă-Ciolacu.

Companiile private care vor putea pune în preţ toate aceste taxe mai mari, generate de preţurile reglementate în creştere, vor închide obloanele. Iar cele care rămân vor avea puterea mai mare să pună în preţ iluziile astea falimentare. Companiile mici nu vor putea include aceste costuri în preţ. Ele se vor închide, oricât de mult ar pompa statul în ele prin compensaţii, garanţii de stat, subvenţii, ajutoare pentru energie sau fonduri pentru iniţierea sau scalarea afacerii.

Greaua moştenire este, de fapt, o economie stabilizată. Cu care se poate începe reconstrucţia, relansarea. Dacă modelul este unul bun, nu unul inflaţionist care a împins economia în stagflaţie. Nu este. Facem fix aceleaşi greşeli. Greaua moştenire este, de fapt, iresponsabilitatea Guvernului Ciolacu care a aruncat din elicopter resurse imense care s-au pierdut inutil în eter. Şi pe care le vor plăti copiii noştri cu vârf şi îndesat.

Dacă trebuie căutată vreo gaură, acolo trebuie căutată. Gaura lui Ciolacu este de vreo 30 de miliarde de euro. Vreo 3000 de km de autostradă. Într-un singur an. Dublu decât toate autostrăzile şi drumurile expres pe care le avem astăzi, construite înainte şi după Revoluţie. Dublu şi într-un singur an", a scris economistul pe platforma de socializare.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos