"E exact discursul lui Viktor Orban" - Scandal între Rogobete şi Vlad Voiculescu pe "greaua moştenire" de 600 de milioane de euro

Scandalul "Pfizer" continuă în spaţiul public: Ministrul PSD al Sănătăţii, Alexandru Rogobete, s-a dezlănţuit după ce Vlad Voiculescu i-a propus public o serie de soluţii pentru a întoarce situaţia în beneficiul românilor, precum acces accelerat la medicamente inovatoare sau investiţii de Sănătate în contul datoriei. Replica liderului USR nu s-a lăsat mult aşteptată.
Alexandru Rogobete iese la atac
"Când bunul simţ coboară sub un anumit nivel, trebuie să reacţionez, pentru că vorbim despre un subiect serios, cu impact direct asupra oamenilor, nu despre un exerciţiu de imagine sau despre o competiţie de declaraţii.
De aceea, întreb direct: cât timp mai transformăm orice temă importantă într-un spectacol de scandal, în loc să ne concentrăm pe soluţii reale?
Să vii pe Facebook, la trei săptămâni după ce am spus public că lucrăm la o soluţie – printr-o negociere diplomatică şi guvernamentală cu Pfizer – şi să prezinţi aceeaşi direcţie drept 'soluţia ta' nu este doar nepotrivit, ci arată o lipsă de onestitate faţă de oameni şi faţă de realitatea deciziilor luate cu pixul de atunci.
Da, de data aceasta sunt îndreptăţit să vorbesc despre 'greaua moştenire', pentru că vorbim despre aproximativ 600 de milioane de euro – cu minus – o consecinţă directă a unor decizii din trecut, care astăzi apasă pe bugetul României şi limitează capacitatea noastră de a investi în sistemul de sănătate.
Încă din prima săptămână a lunii aprilie, Ministerul Sănătăţii a propus, în mod formal, o direcţie de negociere prin care această datorie să fie transformată într-un beneficiu concret pentru pacienţi, respectiv introducerea în România a unor medicamente inovative pentru oncologie şi boli rare, în 'contul datoriei', astfel încât o problemă bugetară să devină o oportunitate reală pentru cei care au nevoie urgentă de tratament.
Diferenţa dintre abordări este una fundamentală: unii au generat problema, în timp ce noi suntem cei care o gestionăm şi încercăm să limităm impactul ei asupra oamenilor.
Iar acest lucru nu se face pe Facebook, nu se face prin declaraţii aruncate în spaţiul public, ci prin mecanisme instituţionale clare, prin mandat de negociere aprobat de Guvern, prin Memorandum şi prin muncă serioasă, dusă până la capăt.
Realitatea este simplă: nu voi aţi venit cu soluţia, ci aţi lăsat în urmă o datorie, iar noi suntem cei care trebuie să o gestionăm responsabil şi să încercăm să o transformăm, atât cât este posibil, într-un beneficiu real pentru oameni.
Pentru că aceasta este, în esenţă, diferenţa dintre declaraţii pe social-media şi guvernare.
Încrederea ne face bine."
Replica lui Vlad Voiculescu
"Am văzut reacţia ministrului Rogobete la mesajul meu despre negocierea cu Pfizer. Câteva precizări, pe scurt:
1. Am discutat direct cu ministrul Rogobete despre această negociere înainte de decizia Tribunalului din 1 aprilie. Cam în aceiaşi termeni prezentaţi public.
2. Am discutat acelaşi lucru, de mai multe ori în ultimele şase luni, cu premierul şi cu ministrul de finanţe.
3. Mai mult, subiectul a fost discutat în guvern cu una-două luni înainte de decizia Tribunalului.
4. La Bruxelles, în Parlamentul European, am avut aceleaşi discuţii cu colegi din Polonia, Ungaria şi chiar din echipa PSD.
Nu e nici 'soluţie mea' şi nu e nici a lui Rogobete.
E o soluţie discutată de luni de zile, de mai mulţi oameni, pe care am propus-o tuturor celor de mai sus tocmai pentru că ar putea funcţiona. Ar fi funcţionat desigur mult mai bine oricând din 2023 până în 1.4.2026 când am avut decizia Tribunalului.
Înţeleg că există o tentaţie: ieşi primul la televizor, prezinţi ideea ca pe ceva inovator şi al tău, şi câştigi un capital de imagine. În realitate ideea nu e nici inovativă, nici a ministrului Rogobete. Era deja pe masă de luni de zile. Important e să funcţioneze, nu cine apare pe afiş.
Acum, două lucruri care nu pot rămâne fără răspuns.
1. Narativul că România ar fi comandat vaccinuri 'din servilism faţă de UE' este nu doar fals, ci iresponsabil. Toate statele membre au comandat acelaşi număr de doze pe cap de locuitor, prin acelaşi contract european. Toate. Dozele rămase nefolosite au fost donate. Cine repetă povestea cu servilismul preia, conştient sau nu, exact discursul lui Viktor Orban. Un ministru al sănătăţii din România nu ar trebui să vorbească aşa.
2. Cât despre afirmaţia că eu aş fi 'generat problema' - este o minciună pe cât de gravă, pe atât de absurdă. Contractul cu Pfizer s-a încheiat în mai 2021. Eu nu mai eram ministru al sănătăţii din aprilie 2021.
Deciziile de achiziţie au fost luate de premierul de atunci, nu de ministrul sănătăţii. Iar problema reală - motivul pentru care România, Polonia şi Ungaria sunt azi în această situaţie - vine din eşecul renegocierii din 2023, sub alt guvern. Să mi se atribuie mie responsabilitatea pentru decizii luate după ce am plecat din minister este fie necunoaştere, fie rea-credinţă.
Sper să se găsească o soluţie bună. Semnalele pe care le-am primit eu sunt pozitive. Noi vom continua să facem presiune în Parlamentul European, alături de colegi din Polonia şi Ungaria, pentru un rezultat corect - pentru pacienţi, nu pentru comunicatele de presă.
Îi urez domnului Rogobete succes în discuţii şi înţelepciune în declaraţii de acum încolo.
PS tocmai am văzut - tot la Carla Cristina Tanasie - reacţia domnului Marcel Ciolacu, premier care pretinde că a fost informat de Rafila despre procesul cu Pfizer şi că a ales voit strategia de a nu face nimic. Cu alte cuvinte, l-a durut în… deficit. Şi pe el şi pe domnul Rafila."
Postarea lui Vlad Voiculescu care l-a "activat" pe Rogobete
"Ce ar trebui să propună domnul Rogobete către Pfizer şi de ce Pfizer va accepta.
Ungaria are mâine procesul cu Pfizer. Aceeaşi speţă, acelaşi tribunal. Nu văd de ce rezultatul ar fi diferit. 60 milioane de euro plus dobânzi va trebui să plătească. Dacă vă întrebaţi de ce suma este de 10x mai mică, este pentru că ungurii s-au vaccinat, au rămas doar puţine vaccinuri nefolosite. Orban cumpărase şi de la chinezi şi de la ruşi vaccinuri.
România trebuie să plătească Pfizer aprox. 600 de milioane de euro.
Polonia trebuie să plătească Pfizer aprox. 1,3 miliarde.
Cu totul 2 miliarde de euro.
Toate cele 3 ţări au luat decizii greşite - deşi iniţial au cumpărat chiar mai puţine vaccinuri ca ţările din Vest - spre deosebire de acestea, în 2023 au refuzat renegocierea şi au pierdut.
Nu este însă finalul. Este un punct de negociere.
Toate cele trei ţări ar fi trebuit să accepte - la fel ca toate celelalte 24 ţări UE - oferta negociată de Comisia Europeană în 2023. Peste 200 milioane de euro putea fi economisiţi. Dacă adăugăm dobânzile până astăzi, ne uităm la 350-400 milioane prăpădiţi.
Suntem însă aici - şi datoria Guvernul României este să facă ceea ce trebuie de aici înainte. Dobânzile acumulate în fiecare zi care trece sunt de 100-150.000 de euro.
România ar trebui să propună un acord care transforma banii datoraţi în beneficii reale pentru pacienţi. Mai jos câteva variante:
A Acces accelerat la medicamente inovatoare. România are una dintre cele mai lente proceduri de rambursare din UE. Pacienţii români aşteaptă ani pentru terapii disponibile în luni în alte ţări. O parte din datorie poate deveni medicamente oncologice, terapii pentru boli rare, tratamente de ultima generaţie furnizate de Pfizer la preţuri preferenţiale sau la cost, în contul sumei datorate.
B Investiţii în sistemul de sănătate. Studii clinice, formare de personal, infrastructura de diagnostic. Brazilia are un astfel de model care funcţionează (programul Parteneriatelor de Dezvoltare Productivă, prin care companii farmaceutice au transferat tehnologie către laboratoarele publice în schimbul unor garanţii de achiziţie).
C Un mecanism de tipul Debt2Health. Global Fund face asta, în general cu datorii între state transformate în produse medicale necesare şi investiţii în sănătate.
Un mecanism cu verificare independentă e important, nu atât pentru că ne-ar trage cineva pe sfoară ci pentru a ne asigura că un alt guvern/ministru nu va mai face ce a făcut domnul ministru Rafila (să informeze premierul şi să constate că ooops, a trecut termenul - va trebui să plătim sute de milioane de euro în plus).
Minimal, minimal ce ar trebui să se întâmple imediat, ar fi:
D Oprirea dobânzilor şi eşalonare. Componenta financiară clasică, dar esenţială fiecare zi de întârziere costă 100-150.000 euro. Fiecare zi!
De ce ar accepta Pfizer?
Pfizer nu este o organizaţie caritabilă. Dimpotrivă.
Dar compania are motive comerciale reale de a negocia şi există şi precedent.
Executarea forţată a unei hotărâri judecătoreşti de 600 de milioane de euro împotriva unui stat membru UE, într-un context post-pandemic, ar fi un dezastru reputaţional. Pfizer are nevoie de piaţă europeană - şi de cea românească - pentru medicamentele sale inovatoare, nu doar pentru vaccinuri.
România are 19 milioane de potenţiali pacienţi şi un sistem de sănătate cu nevoi enorme de modernizare.
Mai mult, Pfizer a demonstrat deja că este dispusă să facă concesii semnificative atunci când presiunea economică sau politică o impune. Programul „An Accord for a Healthier World" oferă întregul portofoliu Pfizer la preţ de cost pentru 45 de ţări.
Dacă Pfizer a fost dispusă să facă aceste concesii, nu există niciun motiv pentru care nu ar discuta cu România un acord care serveşte şi interesele companiei. O executare forţată a României, Poloniei şi eventual Ungariei nu ar rămâne fără consecinţe, nici în România, nici la Bruxelles."