După 30 de ani, urmările accidentului nuclear de la Cernobîl sunt încă simţite din plin

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la cel mai grav dezastru nuclear din lume de până acum, un nou raport arată că, de fapt, contaminarea radioactivă generată de explozia din 1986 la centrala nucleară ucraineană de la Cernobîl încă se află la niveluri semnificative în ţara vecină Belarus.

Într-un raport exclusiv al Associated Press, laptele proaspăt de la o fermă de produse lactate din Belarus conţinea un izotop radioactiv – provenit de la Cernobîl – la niveluri de 10 ori mai ridicate decât limitele naţionale pentru siguranţa alimentară. Acest lucru are loc la 30 de ani de la accident.

Deşi AP a apelat la un laborator pentru a testa laptele, fermierul Nikolai Chubenok a declarat că rezultatele sunt “imposibile”.

Deşi Chubenok şi guvernul belarus - cunoscut ca fiind autoritar şi înclinat să nege pericolele existente din ţară – ar putea să insiste că zona este sigură, alte rapoarte ale doctorilor şi savanţilor descriu un peisaj într-o cu totul altă lumină.

Laptele din Belarus, deşi elocvent, este neadecvat pentru a ilustra urmările devastatoare astronomice ale moştenirii accidentului nuclear de la Cernobîl.

În 1996, la zeci de ani după explozii, topiri şi incendii puternice la centrala nucleară din Cernobîl, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a estimat că din cauza dezastrului a fost eliberat în atmosfera Pământului “de 400 de ori mai mult material radioactiv decât bomba atomică lansată la Hiroshima.”

Lichenii şi ciupercile au absorbit această radioactivitate, în special Cesiu radioactiv, încât renii de la o distanţă de peste 1.600 km în Norvegia – unde carnea lor este consumată – nu sunt recomandaţi pentru consumul uman. Pădurea Wormwood, situată în apropierea locului accidentului nuclear, reprezintă o mărturie cumplită a contaminării, cu copaci morţi care au căpătat o culoare brun-roşcată. Evacuările umane în masă din zonele învecinate Cernobîlulului au dus în mod natural la creşterea în număr mare a animalelor sălbatice precum lupi sau porci mistreţi. Şi, după cum au descoperit savanţii în 2011, creierul păsărilor din zonă este cu 5% mai mic decât în mod normal datorită radioactivităţii care încă există în atmosferă.

Estimarea numărului total de victime umane provocate de dezastrul de la Cernobîl a fost până acum un exerciţiu zadarnic. Greenpeace a estimat în urmă cu 10 ani că numărul total al cazurilor de cancer provocate de radiaţiile de la Cernobîl va depăşi 250.000 – dintre care aproximativ 93.000 de cazuri vor fi fatale. Pe baza unui studiu realizat de Belarus, Greenpeace a estimat că 60.000 de persoane au murit în Rusia, adăugând că este posibil ca alte 140.000 de persoane să moară în Ucraina şi Belarus ca urmare directă a contaminării cu radiaţii. Studiul respectiv a provocat estimarea făcută de ONU în 2005 privind numărul total de morţi de 4.000 – cifră care a fost abandonată după ce s-a realizat că “incertitudinile inacceptabile” îngreunează cu mult stabilirea exactă a numărului total de victime.