Dreapta poloneză adoptă o poziţie dură cu privire la Ucraina înaintea alegerilor prezidenţiale

La doar două luni de la alegerile prezidenţiale din Polonia, doi dintre principalii candidaţi de dreapta ai ţării au devenit din ce în ce mai antagonici faţă de Ucraina şi de conducerea acesteia, potrivit The Kyiv Independent.

Kievul nu îşi poate permite un alt şef de stat ostil printre principalii săi parteneri, deoarece schimbarea politicii externe a preşedintelui american Donald Trump a aruncat deja coaliţia pro-Ucraina în dezordine.

Rafal Trzaskowski, 53 de ani, primar progresist al Varşoviei, susţinut de principalul partid de guvernământ, Platforma Civică a premierului Donald Tusk, rămâne un favorit clar, fiind cotat la aproximativ 35%. El se confruntă cu doi adversari de dreapta, ambii având şanse de a ajunge în turul doi, programat pentru 1 iunie.

Partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), care a condus guvernul din 2015 până în 2023 şi are un aliat în actualul preşedinte Andrzej Duda, l-a desemnat pe istoricul relativ necunoscut Karol Nawrocki drept candidatul său la viitoarele alegeri.

Cotat cu 24%, Nawrocki are doar aproximativ cinci puncte procentuale avans faţă de Slawomir Mentzen, unul dintre liderii coaliţiei de extremă dreapta Confederaţia.

Ambii bărbaţi au ţinut prima pagină a ziarelor prin dispute publice cu oficialii ucraineni şi au denunţat Kievul ca fiind nerecunoscător pentru sprijinul oferit de Varşovia. Popularitatea lor semnalează potenţial o acceptare tot mai mare a sentimentelor antiucrainene în Polonia, pe măsură ce războiul la scara largă al Rusiei a intrat în al patrulea an.

Nemulţumirile istorice nerezolvate şi disputele economice constante dintre Kiev şi Varşovia au forţat chiar şi politicienii pro-ucraineni să fie precauţi atunci când vine vorba de relaţiile cu Ucraina.

Liberalul Trzaskowski a spus clar că „sprijinul militar pentru Ucraina este în interesul naţional al Poloniei”, deoarece „ucrainenii luptă pentru libertatea noastră (a Poloniei)”.

„Dar avem nevoie de o conversaţie sinceră despre cum vedem viitorul relaţiilor noastre, o conversaţie sinceră despre cum ar trebui ucrainenii să ia în serios sensibilitatea noastră faţă de problemele istorice, o conversaţie sinceră despre cum negocierile privind aderarea Ucrainei la UE vor fi foarte dificile şi, din păcate, vor dura mulţi ani”, a adăugat el apoi.

Karol Nawrocki

Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, este un istoric care conduce Institutul Memoriei Naţionale, o agenţie de stat care studiază crimele comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi al epocii comuniste din Polonia.

Această experienţă profesională pare să îi fi modelat opiniile politice, care sunt marcate de un anticomunism clar şi de o aversiune faţă de expansionismul rusesc.

Politicianul conservator, care se află pe lista celor căutaţi de Rusia din cauza demolării monumentelor sovietice din Polonia, a sugerat recent întreruperea relaţiilor diplomatice cu Moscova, deoarece „menţinerea relaţiilor diplomatice cu un stat barbar nu este bună pentru Polonia”.

Dar asta nu înseamnă că istoricul devenit politician este pro-Ucraina.

Deşi a promis că sprijinul polonez pentru Kiev va continua dacă va fi ales, Nawrocki a arătat că doreşte mai multă recunoştinţă pentru asistenţa oferită atât soldaţilor ucraineni din prima linie, cât şi refugiaţilor.

Nawrocki a declarat, de asemenea, că Ucraina nu va putea intra în NATO sau în UE fără să rezolve problema masacrelor de la Volyn - un sentiment împărtăşit de mulţi politicieni polonezi din toate partidele.

„Astăzi, nu văd Ucraina în nicio structură, nici în Uniunea Europeană, nici în NATO, până când aceste importante probleme civilizaţionale nu sunt rezolvate”, a declarat Nawrocki în ianuarie, referindu-se la masacrul polonezilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial de către Armata Insurgentă Ucraineană în actuala regiune Volyn din Ucraina.

Masacrele din Volyn, în urma cărora zeci de mii de polonezi care locuiau în Volyn ocupat de nazişti au fost ucişi, iar mii de ucraineni au fost ucişi în atacuri de represalii în 1943-1944, rămân cel mai controversat subiect în relaţiile polono-ucrainene.

Atunci când Tusk a salutat un progres comun în eforturile de exhumare a victimelor poloneze în Ucraina de astăzi, Nawrocki a respins anunţul ca fiind un „truc inutil”.

Unele dintre cele mai dure comentarii ale lui Nawrocki l-au vizat personal pe preşedintele Volodimir Zelenski.

Atunci când aproape toţi politicienii europeni - inclusiv Tusk - s-au grăbit să îl susţină pe Zelenski după discuţia aprinsă cu Trump din Biroul Oval, Nawrocki, precum şi restul PiS, l-au susţinut în schimb pe preşedintele american.

Nawrocki a spus chiar că pauza ulterioară a sprijinului militar american a fost „rezultatul lipsei de recunoştinţă şi al lipsei de capacitate a preşedintelui Zelenski de a conduce politica internaţională”.

Această retorică belicoasă poate părea în dezacord cu PiS, al cărui guvern trecut a fost cel care a furnizat Ucrainei arme şi alt sprijin în timpul războiului la scara largă. Dar, pe măsură ce se apropie alegerile şi se instalează oboseala faţă de Ucraina, partidul conservator ar putea schimba viteza.

„Bănuiesc că acestea sunt opiniile sale iniţiale (ale lui Nawrocki), care au fost atenuate la început din cauza politicii partidului, dar acum, deoarece se luptă pentru aceeaşi parte a electoratului (ca şi extrema dreaptă), a fost 'lăsat liber'”, a declarat politologul polonez Pawel Borkowski pentru publicaţia citată.

Principalul adversar al lui Nawrocki pentru locul al doilea şi, prin urmare, un potenţial concurent pentru a-l înfrunta pe Trzaskowski în turul doi, este extrema dreaptă Mentzen. Confederaţia sa şi PiS se vor lupta probabil pentru votanţii din mediul rural şi lucrătorii din agricultură la viitorul scrutin.

Fermierii, care se tem de concurenţa omologilor lor ucraineni, reprezintă o parte vocală a electoratului, după cum au demonstrat numeroasele lor proteste şi blocaje la frontieră.

„Din păcate, Ucraina joacă de ceva vreme rolul de 'ţap ispăşitor' pentru politicienii polonezi, o tendinţă care a început în timpul campaniei parlamentare din 2023”, a declarat Yevhen Mahda, director executiv al Institutului de politică mondială din Kiev.

Sondajele arată că publicul polonez a devenit mai sceptic faţă de Ucraina şi, în special, faţă de refugiaţii ucraineni în comparaţie cu 2022.

Potrivit unui sondaj din februarie comandat de Centrul Mieroszewski, 49% dintre polonezi erau în favoarea continuării sprijinului militar pentru Ucraina, însă doar 40% susţineau asistenţa pentru refugiaţi.

„Motivul că Ucraina nu este suficient de recunoscătoare este foarte prezent” în societatea poloneză, a declarat Aleksandra Kusztal, politolog la Universitatea Jan Kochanowski din Kielce, în comentarii pentru Kyiv Independent.

„Unele elemente (care) sunt tipice pentru propaganda rusă, dezinformarea rusă, devin din ce în ce mai populare”, cum ar fi presupusul impact negativ al ucrainenilor asupra sistemului social şi de sănătate din Polonia, a adăugat ea.

Slawomir Mentzen

Un libertarian devotat care şi-a exprimat sprijinul pentru ieşirea Poloniei din UE, Mentzen, antreprenor şi consilier fiscal în vârstă de 38 de ani, a devenit unul dintre cei mai populari politicieni de extremă dreapta din Polonia.

Utilizarea adecvată a reţelei de socializare TikTok şi campania sa publică fac posibil ca el, şi nu Nawrocki, să se confrunte cu Trzaskowski în turul al doilea.

Confederaţia, coprezidată de Mentzen, a fost considerată mult timp singura forţă relevantă din politica poloneză care ar putea fi descrisă ca fiind deschis ostilă faţă de Ucraina.

În timpul alegerilor parlamentare din 2023, în timpul cărora extrema dreaptă a înregistrat rezultate mult mai slabe, Confederaţia a declarat că Ucraina ar trebui să plătească pentru toată asistenţa oferită de Polonia - un argument care seamănă foarte mult cu cele venite din partea Washingtonului de astăzi.

Cu toate acestea, imitându-i pe populiştii de extremă dreapta din Europa, Confederaţia a încercat să se debaraseze de elementele sale cele mai controversate. Două dintre cele mai evidente figuri pro-ruse, Janusz Korwin-Mikke şi antisemitul Grzegorz Braun, au fost suspendate sau expulzate din coaliţie.

Mentzen însuşi a denunţat în mod oficial agresiunea rusă şi şi-a conturat în mare parte retorica cu privire la Ucraina pe o linie mai tranzacţională.

„Da, este profitabil pentru noi ca Ucraina să se apere împotriva Rusiei, motiv pentru care polonezii ajută Ucraina. Nu din simpatie, ci pentru că este pur şi simplu profitabil pentru noi.

Trimitem arme Ucrainei, trimitem bani, trimitem beneficii sociale, oferim tratament medical gratuit în Polonia ucrainenilor care nici măcar nu au asigurare medicală, în timp ce polonezii trebuie să plătească, iar în schimb primim calomnii, ne insultă şi nu arată absolut nicio recunoştinţă”, a declarat Mentzen pentru Polsat.

El a mai spus că Occidentul trebuie să ajungă la un fel de acord cu preşedintele rus Vladimir Putin, deoarece „nu există nicio forţă la orizont care să-l alunge pe Putin din Ucraina”.

În unele cazuri, Mentzen nu ezită să meargă mai departe. Un episod care a atras atenţia presei poloneze şi ucrainene a fost disputa sa publică cu primarul oraşului Lviv, Andrii Sadovyi.

După ce a vizitat oraşul din vestul Ucrainei la 24 februarie, Mentzen a publicat un videoclip lângă monumentul lui Stepan Bandera, numindu-l pe regretatul naţionalist ucrainean „terorist” şi a acuzat Ucraina că „venerează criminali”.

Bandera, asasinat de KGB în 1959, a condus aripa radicală a Organizaţiei naţionaliştilor ucraineni şi a organizat asasinarea ministrului polonez de interne Bronislaw Pieracki.

Sadovyi s-a dezlănţuit împotriva lui Mentzen, numindu-l un „politician pro-rus cu paşaport polonez”. Mentzen a numit apoi Lviv, care a făcut parte din Polonia în perioada interbelică, un „oraş polonez din punct de vedere cultural”, o declaraţie cu conotaţii explozive în timpul ocupaţiei ruse în curs de desfăşurare a unei cincimi din Ucraina.

Experţii sunt în mare parte de acord că aceasta a fost mai degrabă o cascadorie publică decât o încercare serioasă de revizionism teritorial, un subiect cu o atractivitate aproape inexistentă în politica poloneză.

„A fost o provocare pură”, a comentat Kusztal, numind totuşi campania lui Mentzen «foarte strâns legată de propagandă rusă».

Kusztal a prezentat retorica antiucraineană a lui Mentzen drept „ceva cu totul nou în biografia sa politică”. Expertul a sugerat că ar putea fi o tactică de a fura votanţi de la Braun, care şi-a anunţat propria candidatură.

Potrivit lui Borkowski, Mentzen a dorit să îşi consolideze atractivitatea în rândul diferitelor grupuri de dreaptă care alcătuiesc Confederaţia.

„Conflictul lui Slawomir Mentzen cu Andrii Sadovyi a fost înscenat şi motivat electoral. Cu toate acestea, acest lucru nu anulează faptul că politica istorică joacă un rol mult mai important în discursul public din Polonia decât în Ucraina”, a fost de acord Mahda.