Dragnea şi Tăriceanu, cu "jalba" la CCR. Reclamă conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a transmis Curţii Constituţionale, miercuri, 13 septembrie, o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public, parte a autorităţii judecătoreşti, pe de altă parte. O cerere similară a fost trimisă la CCR şi de preşedinte Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Preşedinţii celor două Camere au fost sesizaţi cu o cerere în acest sens de către Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de scrutinul prezidenţial şi, în urma analizării acesteia, s-a decis înaintarea, către Curtea Constituţională, a unei cereri cu privire la întinderea competenţei constituţionale a Parlamentului, pe de o parte, şi a Ministerului Public, pe de altă parte, în legătură cu realizarea anchetelor parlamentare, se arată în comunicatul Camerei Deputaţilor remis Epoch Times.

La rândul său, Senatul transmite că CCR-ul a fost sesizat în vederea soluţionării unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public, parte a autorităţii judecătoreşti, pe de altă parte şi că ''decizia sesizării vine ca urmare a refuzului procurorului şef al DNA de a se prezenta în faţa comisiei de anchetă a Parlamentului României, de refuzul procurorului general de a lua măsuri împotriva procurorului şef al DNA cu privire la încălcarea prevederilor legale şi refuzul procurorului general de a înainta comisiei de anchetă copie de pe dosarul de urmărire penală nr.213/P/2017 înregistrat pe rolul Secţiei de Urmărire penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General de pe lângă ÎCCJ".

"În sesizarea către Curtea Constituţională a României, preşedintele Senatului subliniază că 'refuzul procurorului general şi al procurorului şef al DNA se referă la activitatea organului reprezentativ suprem al poporului român, practic la refuzul celor două persoane care reprezintă Ministerul Public de a ţine cont de solicitările unei comisii de anchetă, comisie recunoscută constituţional, şi punerea în imposibilitate a Parlamentului de a adopta o hotărâre'", se mai precizează în comunicat.

Reamintim că celebra comisie vizând alegerile din 2009 a fost înfiinţată la dorinţa lui Dragnea şi Tăriceanu, după ce, cu o zi înainte să fie pus sub acuzare într-un nou dosar instrumentat de DNA, jurnalistul Dan Andronic a susţinut că în seara alegerilor din 2009, Kovesi era acasă la generalul Oprea, alături de Onţanu, George Maior şi Florian Coldea.

Invitată insistent la audieri, Kovesi a transmis în cadrul unei scrisori că, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu ori în timpul liber, nu a luat la cunoştinţă de situaţii sau împrejurări prin care, la acel scrutin, ar fi fost implicate unele autorităţi publice şi/ sau persoane cu consecinţa vicierii rezultatului acestor alegeri.

Şefa DNA a explicat că nu a răspuns invitaţiei Comisiei pentru că nu a avut şi nu are cunoştinţă despre "aspecte de natură să servească la aflarea adevărului'' în cauza care formează obiectul activităţii acestui for. Detalii aici.

În cazul lui Lazăr, comisia a solicitat, la fel de insistent, să primească o copie după dosarul alegerilor din 2009, însă procurorul general s-a ţinut tare pe poziţii şi a refuzat să dea curs unei astfel de solicitări.

Procurorul general a explicat că "nu există dispoziţii legale care să permită transmiterea unor fotocopii ale dosarelor penale către o comisie parlamentară sau, în general, către o altă instituţie extrajudiciară", iar un astfel de precedent ar putea avea impact şi consecinţe asupra întregului sistem judiciar. Detalii aici.