"Dispar pădurile României! Ne trec fiori... RECI" - Societatea civilă cere autorităţilor să ia măsuri

Prefigurând protestele împotriva defrişărilor ce vor avea loc în 9 mai în ţară şi străinătate, 28 de ONG-uri şi grupuri de iniţiativă adresează instituţiilor statului o serie de revendicări vizând salvarea pădurilor.

"Societatea civilă, conştientă fiind de proporţiile şi implicaţiile catastrofale ale recoltării ilegale a lemnului, favorizată de derapajele funcţionale ale instituţiilor statului, a ales să răspundă prompt şi ferm. Pădurile României sunt un bun de interes public, naţional şi european. Tratarea şi exploatarea pădurilor fără concordanţă cu interesul naţional este contrară interesului Statului Român, societăţii şi aduce grave prejudicii securităţii naţionale", arată reprezentanţii societăţii civile, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

ONG-urile cer stoparea tăierilor ilegale, menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor, Protecţia Pădurilor Virgine, Cvasivirgine şi a Parcurilor Naţionale, deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier, întărirea instituţiilor cu atribuţii de control în silvicultură, elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri, plăţi compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000, precum şi oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic – "legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei".

De asemenea, în lumina recentelor dezvăluiri despre modul în care firma austriacă Schweighofer încurajează tăierile ilegale de masă lemnoasă, ONG-urile solicită demararea unei investigaţii de către Consiliul Concurenţei asupra concentrării economice realizate de către compania Holzindustrie Schweighofer prin investiţia de la Reci - Covasna, precum şi investigarea practicilor comerciale ale acestei companii şi, nu în ultimul rând, instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale.

Recomandăm Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, acuzată că a construit ilegal fabrica de la Reci

Reamintim că sâmbătă, 9 mai, mii de persoane sunt aşteptate în stradă, la o serie de proteste împotriva despăduririlor abuzive. Organizate pe Facebook, protestele se anunţă a avea loc în 14 oraşe din România. La rândul lor, românii din diaspora au înmânat marţi ambasadelor Austriei din capitalele ţărilor UE şi din SUA, o scrisoare prin care atrag atenţia asupra rolului nefast pe care compania austriacă Schweighofer îl joacă în accelerarea defrişării pădurilor române, iar pe 9 mai vor manifesta şi ei, solidari cu cei de acasă, în mai multe capitale europene. Protestul din Viena va avea loc chiar în faţa sediului firmei austriece Schweighofer.

Redăm, în continuare revendicările celor 28 de asociaţii:

În conformitate cu drepturile constituţionale şi drepturile conferite de tratatele internaţionale la care România este parte, solicităm:

1. Stoparea tăierilor ilegale.

”Exploatarea forestieră ilegală reprezintă o problemă globală de interes internaţional major. Această problemă constituie o ameninţare gravă pentru păduri, întrucât contribuie la procesul de despădurire şi de degradare a pădurilor, responsabil pentru aproximativ 20% din emisiile globale de CO2, ameninţă biodiversitatea şi subminează gestionarea pădurilor şi dezvoltarea durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia aplicabilă. Aceasta contribuie, de asemenea, la deşertificare şi la eroziunea solului şi poate exacerba fenomenele meteorologice extreme şi inundaţiile. În plus, exploatarea forestieră ilegală are implicaţii sociale, politice şi economice, deseori subminând progresul către o bună guvernanţă şi ameninţând mijloacele de subzistenţă ale comunităţilor locale dependente de păduri şi poate fi asociată cu conflicte armate”.

2. Menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”.

Se impun îmbunătăţiri ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate.

Există încă numeroase “portiţe de scăpare”:

Comercianţii folosesc codul unic generat de sistemul “radarul pădurilor” de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece poliţia nu obişnuieşte să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul a fost oprit.

Poliţia nu răspunde tuturor solicitărilor de oprire a transporturilor, iar când o face adeseori cantitatea de lemn încărcată şi transportată este mai mare decât cea scriptică, înscrisă în avizul de însoţire şi aferentă codului unic generat. Diferenţa dintre valoarea înscrisă şi cea reală reprezintă lemn tăiat ilegal, acesta ajungând până la 30% din volumul total transportat. În acest caz, poliţia, neavând competenţe pentru verificarea cubajului lemnului transportat, bifează transportul ca fiind legal.

3. Protecţia Pădurilor Virgine, Cvasivirgine şi a Parcurilor Naţionale

Asigurarea unei protecţii eficiente a Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România prin instituirea „Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”, ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi cvasivirgine se vor include, după caz, în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiinţifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.

4. Deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier

Mii de dosare penale pentru săvârşirea infracţiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comercializarea lemnului fără documente de provenienţă, se află blocate în sertarele procuraturii sau DNA-ului, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupţie, retrocedări şi puneri ilegale în posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achiziţiilor ilegale, ale licitaţiilor trucate şi ale investiţiilor fictive din partea instituţiilor publice.

5. Întărirea instituţiilor cu atribuţii de control în silvicultură

Creşterea capacităţii instituţiilor cu atribuţii de îndrumare şi control prin asigurarea: (i) dotărilor adecvate, (ii) personalului dimensionat şi calificat corespunzător, (iii) salariilor motivante, (iv) procedurilor de control eficiente şi transparente.

6. Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri

Din anul 2011 România nu mai are o Strategie Naţională Forestieră. Fără o strategie asumată, înseamnă că mergem „la întâmplare”, în funcţie de interese şi orgolii de moment.

Suprafaţa împădurită a României este sub media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%).

În ultimii 10 ani, media suprafeţei împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha până în 2035. Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate naţională.

Orice program de împăduriri sau creare a perdelelor forestiere este sortit eşecului atât timp cât subvenţia pentru folosinţa agricolă este de sute de euro/ha, iar pentru folosinţa forestieră este zero. Se impune suplimentarea sumei alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală plăţilor directe pentru suprafeţele forestiere.

7. Instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale

Enunţarea în Codul Silvic (lege organică) a principiilor ce vor sta la baza legislaţiei subsecvente pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi creearea unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale:

a) valorificarea superioară a masei lemnoase;

b) sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase;

b) stimularea valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă;

c) instituirea de măsuri antimonopol;

d) respectarea drepturilor comunităţilor locale;

e) alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale;

e) conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu;

f) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.

(Transpunerea practic a principiilor directoare din Strategia Europeană Forestieră)

Solicităm demararea unei investigaţii de către Consiliul Concurenţei asupra concentrării economice realizate de către compania Holzindustrie Schweighofer prin investiţia de la Reci- Covasna, precum şi investigarea practicilor comerciale ale acestei companii.

8. Plăţi compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000

Instituirea unui sistem funcţional de plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari prin restricţiile impuse prin lege pentru exercitarea rolului de protecţie. Plata contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie pentru proprietarii de păduri trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu.

9. Finanţarea adecvată a sectorului forestier pentru menţinerea echilibrului între protecţie şi exploatare

Pădurea, care este principalul factor creator de mediu sănătos şi de luptă împotriva schimbărilor climatice, este tratată de legislaţia fiscală ca un poluator, fiind impozitată prin taxe de mediu şi taxe pe resurse naturale. În programele de finanţare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi ale Fondului pentru Mediu, domeniul pădurilor a fost practic exclus.

Se impune alocarea adecvată a fondurilor bugetare, extrabugetare şi europene pentru sectorul forestier şi gestionarea adecvată a Fondului pentru Mediu în scopul maximizării rolului protectiv al pădurilor.

10. Oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic – legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei!

În forma actuală, legea vânătorii încalcă principii constituţionale privind dreptul de proprietate şi prevederi naţionale care transpun directive europene:

• încălcarea dreptului de proprietate, prin confiscarea vânatului şi activităţii de vânătoare în favoarea „gestionarilor consacraţi” şi instituirea de „drepturi de servitute”, de liber acces pentru vânători.

• neasigurarea regimului de protecţie pentru 5 specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare.

• neasigurarea regimului de protecţie pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management şi evaluare corespunzătoare.

Petiţia ”Salvează pădurea”http://de-clic.ro/salvează-pădurea-ia-drujba-din-mâna-schweighofer-holzindustrie

Comunicatul şi petiţia ”Salvează pădurea” privind stoparea tăierilor ilegale şi adoptarea Codului Silvic, fără amendamentele prezidenţiale, sunt susţinute de societate civilă alături de:

Agent Green, WWF, Greenpeace România, Institutul pentru Dezvoltare şi Inovare, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu. Coaliţia pentru Mediu, EcoCivica,Federaţia Coaliţia Natura 2000,Grupul de iniţiativă civică Sebeş, Mai Mult Verde, Nostra Silva, Prima Natura, Reţeaua Mining Watch România, România Curată, Transilvania Verde, Asociaţia România Vie, Comunitatea Uniţi Salvăm, Uniţi Salvăm, Asociaţia Activişti Fără Frontiere, Grupul de Intervenţie Civică Braşov, R9TM, Rezistenţa civilă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.