Discursul lui Putin despre starea naţiunii: Un set de măsuri menite să menţină statu-quo-ul

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi-a început discursul despre starea naţiunii, pe care l-a susţinut în faţa celor două camere reunite ale Adunării Federale, la orele 12, ziua a 12-a din luna a 12-a a anului 2012.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. (NATALIA KOLESNIKOVA / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
13.12.2012

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi-a început discursul despre starea naţiunii, pe care l-a susţinut în faţa celor două camere reunite ale Adunării Federale, la orele 12, ziua a 12-a din luna a 12-a a anului 2012. Putin a vorbit aproape o oră şi jumătate, depăşindu-şi propriul record, înregistrat în 2007, însă nu a spus nimic principial nou, comentează, joi, cotidianul rus Utro.

Se aştepta că preşedintele va formula strategia de dezvoltare a ţării pentru următorii câţiva ani, însă prezentata combinaţie de declaraţii populiste cu directive pe domenii - şi unele, şi altele împrumutate, potrivit Utro, din articolele electorale ale lui Putin - s-a dovedit 'lipsită de coerenţă internă'. Mai degrabă, a fost vorba despre un set de măsuri situaţionale, menite să reducă acuitatea celor mai 'fierbinţi' teme, în numele menţinerii statu-quo-ului.

Drept liant a fost folosită retorica patriotardă: Putin a amintit despre 'interesele naţiunii', care 'necesită acţiuni decisive', şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la 'criza valorilor' şi speranţa în găsirea unei 'forţe interne, care să se sprijine pe unitatea istorică a epocilor'. Pe acest fond, au părut perfect logice complimentele la adresa Bisericii Ortodoxe Ruse în calitate de 'instituţie care transmite valorile morale din generaţie în generaţie'.

Cotidianul Utro împarte în mod convenţional discursul lui Putin în trei părţi: socială, economică, politică. În toate aceste domenii preşedintele rus şi-a demonstrat ataşamentul faţă de priorităţile tradiţionale, este de părere publicaţia.

În partea socială a discursului, Putin a făcut apel în primul rând la bugetari, principala sa resursă electorală, şi a promis stimularea financiară a 'renaşterii intelighenţiei din provincie'. Din discurs rezultă că nu cine ştie ce 'hipsteri' (reprezentanţi ai culturii suburbane) sunt adevărata 'clasă creatoare' din Rusia, ci 'medicii, învăţătorii, profesorii şi oamenii de ştiinţă'. Blogosfera s-a cutremurat: 'Putin i-a catalogat pe bugetari clasă creatoare pentru că, pentru a supravieţui din salariul de bugetar, trebuie să fii, într-adevăr, un fel de... inventator', a comentat KermlinRussia. Ca de obicei, bugetarilor li s-a promis majorarea salariilor, soluţionarea problemelor sociale şi locative.

Nu a uitat Putin nici despre alt punct al său de sprijin: birocraţii. La acest capitol el a fost demonstrativ aspru, chiar dacă nu a uitat să sublinieze: majoritatea înalţilor funcţionari sunt oameni 'cumsecade şi responsabili'. Cu toate acestea, lor li se va interzice să deţină active peste hotare, în schimb le vor fi lăsate proprietăţile din străinătate.

În realitate, comentează Utro, înalţii funcţionari nu vor avea niciun fel de probleme cu activele: toţi au învăţat demult să-şi înregistreze averea de peste hotare fie pe numele unor rude îndepărtate, fie al unor fonduri ai căror beneficiari sunt. Însă, semnalul din discurs este unul clar: puterea a luat cursul spre naţionalizarea elitelor, iar controlul asupra activelor din străinătate va deveni o garanţie suplimentară pentru loialitatea lor faţă de regimul puterii.

Deloc surprinzător este faptul că partea economică a discursului s-a desfăşurat sub stindardul 'dez-offshorizării' economiei ruse. De asemenea, preşedintele Putin a dat de înţeles că nu este patriotic să soluţionezi disputele financiare peste hotare. Capitalurilor li se ordonă să 'iasă din umbră'. Să compenseze riscul readucerii banilor în patrie va fi menit un proiect de lege care interzice deschiderea unor dosare penale fără o cerere a părţii păgubite.

Principala noutate a părţii politice a discursului a constituit-o ideea revenirii la sistemul mixt pentru alegerea deputaţilor în Duma de Stat, precum şi posibila revenire a dreptului de a forma blocuri electorale. De altfel, nici aceasta nu este o noutate deplină: despre revenirea circumscripţiilor majoritare a vorbit şi Dmitri Medvedev, în ultimul său discurs în calitate de preşedinte, însă într-un mod destul de neclar. Acum Putin a dat ferm de înţeles că este vorba despre revenirea la vechiul sistem mixt: jumătate din Dumă va fi aleasă pe circumscripţii uninominale, jumătate - pe liste.

Un asemenea sistem este în avantajul partidului pro-Kremlin 'Rusia Unită', care a cunoscut o bruscă reducere a popularităţii la ultimele alegeri parlamentare, subliniază Utro. Dacă 'Rusia Unită' nu va mai putea să obţină majoritatea covârşitoare pe liste de partid, atunci va primi posibilitatea să recupereze în sistem uninominal.

De asemenea, blocurile electorale ar putea deveni din nou actuale în viitorul apropiat: de exemplu, dacă va fi necesară formarea unei vaste coaliţii în jurul 'Rusiei Unite', pe platforma electorală a Frontului Popular Unit. Este adevărat că, în acelaşi timp, 'Rusia Unită' va trebui să ţină cont şi de posibilitatea unificării inclusiv a forţelor politice concurente: probabil, tocmai din acest motiv o decizie definitivă în problema blocurilor politice nu a fost încă anunţată.

Potrivit Utro, senzaţia pe care a lăsat-o în final discursul lui Putin este aceea că puterea în exerciţiu este concentrată nu pe problemele de dezvoltare ale ţării: ea este absorbită în totalitate de obiectivul automenţinerii. Însă acest lucru nu mai este demult o noutate, conchide ziarul rus.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor