Diplomaţie pe bani. Donald Trump a stabilit preţul pentru un loc în "prestigiosul Consiliu al Păcii"

Donald Trump a descris propusul său „Consiliu al Păcii” — organismul care va supraveghea tranziţia şi reconstrucţia Fâşiei Gaza devastate de război — drept „cel mai mare şi mai prestigios consiliu care a existat vreodată, în orice moment, în orice loc”.

Dar, acest prestigiu pare să vină cu un preţ pe măsură, anunţă Time.

Potrivit unui proiect de de statut, ţările vor trebui să depună cel puţin 1 miliard de dolari pentru a-şi asigura un loc permanent în consiliu, în timp ce ceilalţi membri vor avea mandate de trei ani. Bloomberg a relatat prima despre această taxă ridicată, iar The Times of Israel a publicat o copie a textului proiectului de statut.

„Fiecare stat membru va servi un mandat de cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Carte, cu posibilitatea de reînnoire de către Preşedinte. Mandatul de trei ani nu se va aplica statelor membre care contribuie cu peste 1.000.000.000 USD în fonduri băneşti către Consiliul Păcii în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei”, se arată în proiect, potrivit relatărilor.

Nu este clar cum anume vor fi folosite aceste contribuţii.

The Washington Post a relatat, citând un înalt oficial european sub protecţia anonimatului, că liderii europeni poartă discuţii privind ambiţiile lui Trump pentru acest consiliu, care par să fie mai ample decât simpla soluţionare a conflictului din Gaza. Oficialul a mai spus că, în pofida angajamentelor Europei faţă de Fâşie, există puţin apetit pentru finanţarea substanţială a unei organizaţii care promovează o ordine mondială condusă de Trump, pe fondul speculaţiilor că Consiliul Păcii este conceput ca o alternativă la Organizaţia Naţiunilor Unite, faţă de care SUA, sub Trump, au devenit tot mai ostile.

Surse anonime citat de Bloomberg au afirmat că majoritatea ţărilor care ar fi putut adera la consiliu au considerat inacceptabil faptul că proiectul pare să sugereze că Trump — care ar fi preşedintele inaugural al consiliului — ar gestiona fondurile acestuia.

Încercând să respingă criticile legate de taxă, contul de reacţie rapidă al Casei Albe de pe X a afirmat că aceasta „oferă pur şi simplu statut de membru permanent ţărilor partenere care demonstrează un angajament profund faţă de pace, securitate şi prosperitate”. Un oficial american anonim a declarat, de asemenea, pentru Bloomberg că toţi banii strânşi de consiliu vor fi folosiţi pentru îndeplinirea mandatului său de a reconstrui Gaza.

Invitaţii de a se alătura consiliului lui Trump au fost trimise în weekend mai multor ţări, inclusiv India, Iordania, Turcia şi Egipt. Unele dintre ele, în special cele aliate cu Trump, au acceptat rapid invitaţia: preşedintele Argentinei, Javier Milei, a spus că este o „onoare” să fie invitat şi a publicat scrisoarea lui Trump pe reţelele sociale, la fel procedând şi Viktor Orban din Ungaria.

Altele, însă, au fost mai rezervate. Cotidianul britanic The Times a relatat că miniştrii din Regatul Unit sunt îngrijoraţi de destinaţia fondurilor şi de cadrul juridic în baza căruia ar funcţiona consiliul. Premierul Canadei, Mark Carney, le-a spus duminică jurnaliştilor că Trump l-a abordat cu privire la consiliu cu câteva săptămâni în urmă, dar a adăugat că „în ceea ce priveşte detaliile specifice ale «Consiliului Păcii», nu am parcurs încă toate detaliile legate de structură, de modul în care va funcţiona, de scopul finanţării etc. … Aşa că vom analiza aceste aspecte în zilele următoare”.

Vineri, Casa Albă a anunţat membrii fondatori ai consiliului, printre care se numără secretarul de stat Marco Rubio, trimisul special al SUA pentru misiuni de pace Steve Witkoff, ginerele lui Trump, Jared Kushner, fostul premier britanic Tony Blair şi preşedintele Grupului Băncii Mondiale, Ajay Banga. Un purtător de cuvânt al lui Blair a declarat că acesta nu a fost implicat în stabilirea componenţei consiliului şi că întrebările legate de taxa ridicată ar trebui adresate Administraţiei Trump.

Administraţia Trump a mai afirmat că acest consiliu „va stabili cadrul şi va gestiona finanţarea pentru reconstrucţia Gazei”, însă o analiză a textului proiectului de statut nu face nicio menţiune explicită despre Gaza. Documentul descrie consiliul drept „o organizaţie internaţională care urmăreşte să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare fiabilă şi legală şi să asigure o pace durabilă în zonele afectate sau ameninţate de conflict”.

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în noiembrie o rezoluţie care sprijină consiliul propus de Trump pentru a stabili cadrul şi a coordona finanţarea reconstrucţiei Gazei, deşi a autorizat mandatul acestuia doar până în 2027.

Planurile lui Trump pentru Consiliul Păcii vin, de asemenea, în contextul în care acesta a ameninţat că va prelua controlul asupra Groenlandei, avertizând târziu, duminică, într-o scrisoare relatată ca fiind adresată Norvegiei — una dintre mai multe ţări sancţionate de SUA cu tarife pentru sprijinul acordat Groenlandei — că, după ce nu a primit anul trecut Premiul Nobel pentru Pace, „nu mai simte obligaţia de a gândi exclusiv în termeni de Pace”.