Diplomat american cere Kosovo să ridice tarifele aplicate produselor din Serbia şi să normalizeze relaţiile bilaterale

Matthew Palmer, asistent adjunct al secretarului de stat american, a declarat în timpul unei vizite în Belgrad că tarifele impuse de Kosovo asupra importurilor din Serbia sunt un “obstacol” pentru “viitorul regiunii”, potrivit RFE/RL.

Într-un interviu cu jurnaliştii în Belgrad, după discuţiile din 10 iunie cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, Palmer a precizat că un “dialog condus de UE între Belgrad şi Priştina” care conduce la normalizarea deplină a relaţiilor ar putea “deschide o cale europeană Serbiei şi Kosovo”.

Palmer a susţinut că tarifele impuse de Kosovo în decembrie 2018 reprezintă un “obstacol pentru acest lucru”.

“Am dori ca tarifele să fie ridicate sau suspendate într-o asemenea manieră încât să permită părţilor să revină la masa negocierilor, pentru a ajunge la un acord care va sprijini sau facilita un viitor european tuturor cetăţenilor din Serbia şi Kosovo şi din vestul Balcanilor”, a mai precizat Palmer.

Palmer a susţinut că Washingtonul speră că summitul programat pentru 1 iulie în Paris va fi o cale “constructivă şi productivă” pentru ca dialogul dintre Belgrad şi Priştina să avanseze către “un acord privind normalizarea” relaţiilor bilaterale.

Însă preşedintele sârb şi-a exprimat temerile.

“În primul rând, nu sunt sigur că întâlnirea din Paris va avea loc. Suntem pregătiţi pentru acea întâlnire, dar nu cred că cineva doreşte să audă că unii oameni nu sunt dispuşi să anuleze tarifele. Prin urmare, nu sunt sigur”, a afirmat Vucic.

“Cel mai important lucru este ca împreună cu partenerii noştri germani şi francezi să facem totul pentru a menţine pacea şi stabilitatea. Aceste lucruri sunt mai importante decât una, două sau cinci întâlniri”, a adăugat liderul sârb.

În plus, Vucic a mai afirmat că discuţiile cu oficialii americani nu sunt “niciodată uşoare” deoarece “SUA a recunoscut Kosovo drept ţară independentă”, în timp ce Belgradul continuă să insiste că, de fapt, Kosovo este o parte a Serbiei.

Campania Belgradului de suprimare a etnicilor albanezi în anii 1990 în teritoriul care la acea vreme era provincia sârbă Kosovo s-a încheiat în urma intervenţiei aeriene a NATO în 1999.

Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, la aproape un deceniu după războiul din 1998-1999, care a provocat moartea a aproximativ 13.000 de persoane.

Belgradul consideră Kosovo drept leagănul istoriei şi religiei sale, iar preambulul Constituţiei sârbe descrie Kosovo ca fiind o parte integrantă a teritoriului Serbiei.

În ultimele săptămâni, raidurile poliţiei kosovare în nordul Kosovo dominat de etnicii sârbi au amplificat tensiunile, fiind posibil să izbucnească noi violenţe.

Pe de altă parte, Belgradul a blocat Priştina să adere la instituţii internaţionale precum Interpol sau UNESCO şi continuă să ofere ajutor financiar sârbilor ce locuiesc în Kosovo.

În plus, traficul ilegal de bunuri este galopant în zonă şi s-a amplificat de când Kosovo a introdus în noiembrie 2018 tarife de 100% asupra importurilor din Serbia.

Tensiunile dintre cele două tabere s-au amplificat şi mai mult la sfârşitul anului trecut, după ce Parlamentul kosovar a votat crearea unei armate permanente alcătuite din 5.000 de soldaţi, la o săptămână după ce Belgradul a sugerat că o astfel de măsură ar putea provoca o intervenţie a armatei sârbe.