Diabetul de tip 1 la copii: ce beneficii ar putea aduce o dietă săracă în carbohidraţi”
alte articole
Copiii cu diabet de tip 1 care au consumat foarte puţini carbohidraţi au avut un nivel mai bun al glicemiei şi au avut nevoie de mai puţină insulină decât cei care au urmat diete standard, potrivit unei analize ample a datelor din registru.
Rezultatele au fost prezentate la reuniunea anuală a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului, desfăşurată la Milano, Italia, de către cercetători din Germania şi Statele Unite.
Echipa a analizat date colectate pe o perioadă de 25 de ani, referitoare la 45.569 de copii cu vârste cuprinse între 1 şi 17 ani.
Au fost incluşi copiii al căror consum de carbohidraţi fusese înregistrat de cel puţin două ori pe parcursul unui an sau mai mult, iar aceştia au fost grupaţi în funcţie de procentul din aportul caloric zilnic estimat provenit din carbohidraţi:
- Dietă cu conţinut foarte scăzut de carbohidraţi: mai puţin de 10% din totalul caloriilor (219 copii, perioadă medie de urmărire de 2,18 ani).
- Dieta cu conţinut scăzut de carbohidraţi: între 10% şi mai puţin de 26% (4.837 copii, perioadă medie de urmărire de 2,4 ani.
- Dieta cu conţinut standard de carbohidraţi: 26% sau mai mult (40.513 copii, perioadă medie de urmărire de 3,67 ani.
Concluziile studiului
Analiza a arătat că copiii din grupurile cu aport foarte scăzut şi scăzut de carbohidraţi au înregistrat creşteri mai mici ale indicelui de masă corporală, ceea ce înseamnă că s-au menţinut mai aproape de o greutate sănătoasă decât copiii din grupul cu aport standard de carbohidraţi.
La sfârşitul perioadei de urmărire, cercetătorii au constatat că nivelurile medii ale glicemiei din ultimele două-trei luni erau mai scăzute în grupurile cu aport foarte scăzut şi scăzut de carbohidraţi şi au crescut mai puţin în timp, comparativ cu cei care consumau cantitatea standard de carbohidraţi.
Acelaşi rezultat a fost constatat şi în cazul insulinei bazale, tipul de insulină cu acţiune prelungită care acoperă nevoile de bază ale organismului între mese şi unul dintre cele două tipuri de insulină prescrise de obicei pentru diabetul de tip 1.
Un indicator care combină nivelurile glicemice cu cantitatea de insulină de care o persoană are nevoie a fost, de asemenea, mai scăzut în aceste grupuri la sfârşitul perioadei de urmărire. Rezultatul mai scăzut indică un control mai bun al glicemiei fără a fi necesară utilizarea unei cantităţi la fel de mari de insulină, au afirmat cercetătorii.
De asemenea, nu au găsit dovezi că dietele cu conţinut foarte redus de carbohidraţi ar fi asociate cu hipoglicemie severă sau cetoacidoză diabetică (DKA) — hiperglicemie severă fără suficientă insulină pentru a o gestiona. Fără insulină suficientă, organismul nu poate utiliza zahărul ca sursă de energie şi descompune grăsimile, inundând sângele cu substanţe chimice acide numite cetone.
DKA nu trebuie confundată cu cetoza, care este starea normală şi, prin comparaţie, inofensivă în care organismul arde grăsimile pentru a produce energie, deoarece carbohidraţii sunt puţini. Ambele implică cetone, dar în cazul cetozei există încă suficientă insulină pentru a menţine sub control nivelurile de cetone.
Studii anterioare au constatat rezultate similare la adulţi şi copii care urmau o dietă cu conţinut foarte scăzut de carbohidraţi, dar cercetătorii au dorit să afle dacă o astfel de dietă ar putea provoca alte complicaţii de sănătate la copii, cum ar fi întârzierea creşterii.
Dieta cu conţinut foarte scăzut de carbohidraţi a prezentat doar beneficii metabolice, fără a afecta creşterea copiilor şi fără a prezenta un risc mai mare de deficienţe nutriţionale, colesterol ridicat sau hipoglicemie, a declarat pentru The Epoch Times cercetătorul principal Christian Denzer, de la Departamentul de Pediatrie şi Medicină a Adolescenţilor al Centrului Medical Universitar din Ulm, Germania.
Deşi rezultatele au fost ajustate în funcţie de sex, vârstă, originea migraţională şi durata diabetului, cercetătorii nu au putut exclude posibilitatea ca alţi factori, inclusiv dieta declarată de participanţi, să fi influenţat rezultatele.
Analiza s-a bazat pe o bază de date cu copii diabetici care se baza pe date alimentare declarate de participanţi, astfel încât cercetătorii nu au putut monitoriza obiceiurile alimentare reale ale participanţilor.
Dietele cu conţinut foarte scăzut de carbohidraţi sunt sigure?
În practică, o dietă cu un conţinut foarte scăzut de carbohidraţi înseamnă limitarea drastică a alimentelor bogate în carbohidraţi, precum pâinea, pastele, orezul, cerealele, fructele, produsele de panificaţie şi dulciurile, şi consumul mai mare de proteine, grăsimi şi legume fără amidon, a spus Denzer.
Familiile care urmează o astfel de abordare pot înlocui alimente precum cerealele, pâinea, vafele sau pizza cu alternative preparate din ouă, lactate şi făină de cocos sau de nuci, a adăugat el.
Familiile care iau în considerare această dietă ar trebui să discute cu un specialist în diabet care cunoaşte această abordare, pentru a asigura o nutriţie adecvată, o creştere sănătoasă şi o gestionare sigură a insulinei, a spus Denzer.
„Cu siguranţă, aceasta nu este o dietă pe care să o încerci la întâmplare acasă, ca orice altă nouă metodă de sănătate”, a declarat pentru The Epoch Times dr. Victoria Finn, endocrinolog certificat din New York şi colaborator al LabFinder.com, care nu a fost implicată în studiu.
Reducerea carbohidraţilor ar duce la o reducere „semnificativă” a dozei de insulină, aşa că ar trebui implicată întreaga echipă de endocrinologie a copilului: endocrinologul pediatru, un educator în diabet şi un nutriţionist familiarizat cu diabetul de tip 1, a spus ea.
„Este esenţial să ne amintim cât de important este să ajustăm dozele de insulină, să folosim monitorizarea continuă a glicemiei şi să menţinem legătura cu echipa medicală”, a spus ea, adăugând că copiii diabetici care urmează diete cu un conţinut foarte scăzut de carbohidraţi ar trebui consultaţi mai frecvent, cu verificări regulate ale creşterii, greutăţii, nivelului lipidelor din sânge şi stării nutriţionale generale.
„Dacă totul se face sub supraveghere strictă, pacienţii se pot aştepta la beneficii reale în condiţii de siguranţă”, a spus ea.
O istorie îndelungată, un interes reînnoit
Restricţia carbohidraţilor a fost utilizată pentru a ajuta persoanele cu diabet încă din secolul al XVIII-lea, dar a căzut în dizgraţie după ce insulina a devenit disponibilă.
Însă terapiile actuale nu obţin rezultate optime, iar majoritatea persoanelor cu diabet rămân expuse unui risc ridicat de complicaţii.
Dietele cu conţinut redus de carbohidraţi şi-au recâştigat recent popularitatea, în special pentru diabetul de tip 2, cercetările preliminare sugerând posibile beneficii pentru greutate, controlul glicemiei şi alţi indicatori de sănătate.
O analiză critică din 2015 a constatat că reducerea carbohidraţilor poate scădea glicemia după mese şi poate reduce cantitatea de insulină necesară mai mult decât alte modificări alimentare, atât pentru diabetul de tip 1, cât şi pentru cel de tip 2. De asemenea, poate îmbunătăţi şi alţi factori legaţi de sănătatea cardiacă şi metabolică.
