Dezvăluirile Epstein doboară figuri de prim rang în Europa. Impactul în SUA este însă mai temperat

Un prinţ, un ambasador, diplomaţi de rang înalt, politicieni de top - toţi au fost doborâţi de dosarele Jeffrey Epstein, şi toţi în Europa, nu în Statele Unite.

Imensul volum de documente Epstein publicat de Departamentul de Justiţie al SUA a trimis unde de şoc prin elitele politice, economice şi sociale ale Europei — dominând titlurile de presă, punând capăt unor cariere şi declanşând anchete politice şi penale, remarcă AP News.

Fostul ambasador al Marii Britanii la Washington, Peter Mandelson, a fost demis şi ar putea ajunge la închisoare. Prim-ministrul britanic Keir Starmer se confrunta cu o criză de conducere din cauza numirii lui Mandelson. Figuri importante au căzut în Norvegia, Suedia şi Slovacia. Iar, chiar înainte de cel mai recent lot de dosare, Andrew Mountbatten-Windsor, fratele regelui Carol al III-lea, şi-a pierdut onorurile, titlul princiar şi reşedinţa finanţată de contribuabili.

Cu excepţia fostului prinţ Andrew, niciunul dintre ei nu se confruntă cu acuzaţii de abateri sexuale. Ei au fost înlăturaţi pentru menţinerea unor relaţii amicale cu Epstein după ce acesta devenise un infractor sexual condamnat.

„Epstein colecţiona oameni puternici aşa cum alţii colecţionează puncte de zbor frecvent. Dar acum chitanţele sunt publice şi unii şi-ar fi dorit să fi călătorit mai puţin”, a spus Mark Stephens, specialist în drept internaţional şi al drepturilor omului la Howard Kennedy din Londra.

Documentele au fost publicate după ce frenezia publică legată de Epstein a devenit o criză pentru administraţia preşedintelui Donald Trump şi a dus la un rar efort bipartizan de a forţa guvernul să deschidă dosarele anchetei. Însă, în SUA, publicarea mult aşteptată nu a adus aceeaşi confruntare publică cu asociaţii lui Epstein — cel puţin până acum.

Rob Ford, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Manchester, a spus că în Marea Britanie „dacă eşti în acele dosare, devine imediat o mare ştire”.

„Îmi sugerează că avem o presă mai funcţională, o structură de responsabilizare mai funcţională, că încă există un anumit grad de ruşine în politică, în sensul că oamenii vor spune: «Asta pur şi simplu nu este acceptabil, asta nu se face»”, a spus el.

Repercusiuni britanice

Printre figurile britanice doborâte de legăturile cu Epstein se numără fostul prinţ Andrew — care a plătit milioane pentru a închide un proces intentat de una dintre victimele lui Epstein şi este presat să depună mărturie în SUA — şi fosta sa soţie, Sarah Ferguson, a cărei organizaţie caritabilă s-a închis săptămâna aceasta.

La fel ca alţii prinşi acum în scandal, veteranul politician Mandelson a minimalizat mult timp relaţia sa cu Epstein, în pofida faptului că în 2003 îl numise „my pest pal” („pacostea mea de prieten” - traducere aproximativă). Noile dosare arată că contactul a continuat ani de zile după pedeapsa cu închisoarea din 2008 a finanţistului pentru infracţiuni sexuale care implicau un minor. Într-un mesaj din iulie 2009, Mandelson părea să se refere la eliberarea lui Epstein din închisoare drept „ziua eliberării”.

Starmer l-a demis pe Mandelson în septembrie, în urma dezvăluirilor anterioare privind legăturile sale cu Epstein. Acum, poliţia britanică investighează dacă Mandelson a comis abuz în serviciu prin transmiterea de informaţii guvernamentale sensibile către Epstein.

Starmer şi-a cerut scuze victimelor lui Epstein şi a promis să publice documente publice care vor arăta că Mandelson a minţit atunci când a fost verificat pentru postul de ambasador. Este posibil ca acest lucru să nu fie suficient pentru a opri parlamentarii furioşi care încearcă să-l înlăture pe premier din funcţie pentru lipsa sa de judecată.

Asociaţi americani

Experţii avertizează că Marea Britanie nu ar trebui să se felicite prea repede pentru reacţia rapidă în cazul Mandelson. SUA au un istoric mai bun decât Regatul Unit în ceea ce priveşte declasificarea şi publicarea informaţiilor.

Însă Alex Thomas, director executiv al think tankului Institute for Government, a spus că „există ceva în democraţia parlamentară” — cu necesitatea ca un prim-ministru să păstreze încrederea Parlamentului pentru a rămâne în funcţie — „care cred că ajută la stimularea responsabilizării”.

Câţiva americani de profil înalt au suferit consecinţe din cauza relaţiilor lor amicale cu Epstein. Cel mai proeminent este fostul secretar al Trezoreriei SUA Larry Summers, care a intrat în concediu din funcţii academice la Universitatea Harvard la sfârşitul anului trecut.

Brad Karp a demisionat săptămâna trecută din funcţia de preşedinte al marii firme de avocatură Paul Weiss după dezvăluiri din cel mai recent lot de documente, iar National Football League a anunţat că va investiga relaţia lui Epstein cu coproprietarul New York Giants, Steve Tisch, care a schimbat uneori e-mailuri licenţioase cu Epstein despre posibile întâlniri cu femei adulte.

Alţi asociaţi americani ai lui Epstein nu s-au confruntat încă cu sancţiuni severe, inclusiv fostul strateg al lui Trump Steve Bannon, care a schimbat sute de mesaje cu Epstein, secretarul Comerţului Howard Lutnick, care a acceptat o invitaţie de a vizita insula privată a lui Epstein, şi miliardarul din tehnologie Elon Musk, care a discutat în e-mailuri despre o posibilă vizită, dar spune că nu a făcut-o niciodată.

Fostul preşedinte Bill Clinton a fost constrâns de republicani să depună mărturie în faţa Congresului despre prietenia sa cu Epstein. Şi Trump s-a confruntat în mod repetat cu întrebări despre legăturile sale cu Epstein. Nici el, nici Clinton nu au fost vreodată acuzaţi de fapte ilegale de către victimele lui Epstein.

Investigaţii europene

Dosarele Epstein dezvăluie reţeaua globală de membri ai familiilor regale, lideri politici, miliardari, bancheri şi academicieni pe care finanţistul bogat a construit-o în jurul său.

În întreaga Europa, oficiali au fost nevoiţi să demisioneze sau să facă faţă sancţiunilor după ce dosarele Epstein au scos la iveală relaţii mai extinse decât se ştia anterior.

Joanna Rubinstein, o oficială suedeză a ONU, a demisionat după dezvăluirea unei vizite din 2012 pe insula caraibiană a lui Epstein. Miroslav Lajcak, consilier pentru securitate naţională al prim-ministrului Slovaciei, a demisionat din cauza comunicărilor sale cu Epstein, care includeau discuţii despre „fete superbe”.

Letonia, Lituania şi Polonia au lansat investigaţii oficiale ample asupra documentelor. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că o echipă va scana dosarele pentru posibile victime poloneze şi pentru orice legături între Epstein şi serviciile secrete ruse.

Epstein a manifestat interes pentru politică europeană, într-un schimb de e-mailuri cu miliardarul Peter Thiel numind votul Marii Britanii din 2016 pentru ieşirea din Uniunea Europeană „doar începutul” şi parte a unei reveniri la „tribalism”.

Gregoire Roos, director al programului Europa la think tankul Chatham House, a spus că dosarele scot la iveală reţeaua „cu rază largă” de contacte a lui Epstein în Europa „şi nivelul de acces nu doar în rândul celor care erau deja la putere, ci şi al celor care ajungeau acolo”.

„Va fi interesant de văzut dacă, în corespondenţă, a avut vreo influenţă asupra elaborării politicilor”, a spus Roos.

Dezvăluiri norvegiene

Puţine ţări au fost atât de zguduite de dezvăluirile Epstein precum Norvegia, o naţiune scandinavă cu o populaţie de sub 6 milioane.

Unitatea norvegiană pentru infracţiuni economice a deschis o anchetă de corupţie împotriva fostului prim-ministru Thorbjørn Jagland — care a condus cândva şi comitetul ce acordă Premiul Nobel pentru Pace — în legătură cu relaţiile sale cu Epstein. Avocatul său a declarat că Jagland va coopera cu ancheta.

De asemenea, sunt implicaţi diplomaţii norvegieni de prim rang Terje Rød-Larsen şi Mona Juul, figuri-cheie în eforturile de pace israeliano-palestiniene din anii 1990. Juul a fost suspendată din funcţia de ambasador al Norvegiei în Iordania după dezvăluiri care includ faptul că Epstein a lăsat copiilor cuplului 10 milioane USD într-un testament întocmit cu puţin timp înainte de moartea sa prin sinucidere într-o închisoare din New York, în 2019.

Respectul norvegienilor pentru familia regală a fost afectat de noile detalii despre prietenia lui Epstein cu prinţesa moştenitoare Mette-Marit, căsătorită cu moştenitorul tronului, Haakon. Dosarele includ schimburi glumeţe şi e-mailuri care planificau vizite la proprietăţi ale lui Epstein, programări pentru albirea dinţilor şi sesiuni de cumpărături.

Prinţesa şi-a cerut scuze vineri „tuturor celor pe care i-am dezamăgit”.

Dezvăluirile au venit în contextul în care fiul ei dintr-o relaţie anterioară, Marius Borg Høiby, este judecat la Oslo pentru acuzaţii de viol, pe care le neagă.