Deutsche Welle: Din punct de vedere juridic, România şi Bulgaria sunt deja în spaţiul Schengen

"În 2007, când cele două state au aderat la UE, ele au intrat, din punct de vedere juridic, şi în spaţiul Schengen. Regulile iniţiale, prevăzute de vechile acorduri, au devenit între timp părţi esenţiale ale tratatelor UE şi piloni de bază ai pieţei comune europene şi a liberei circulaţii în Uniune", relevă ediţia românească a publicaţiei germane Deutsche Welle.

În micul sat luxemburghez Schengen, statele Uniunii Europene semnau în 1985 primul acord referitor renunţarea la controalele de la graniţele comune.

Spaţiul Schengen, adică numărul statelor în care este valabilă libera circulaţie, fără controale la graniţă, a crescut de atunci în mod constant.

Din spaţiul Schengen fac parte cele 22 de state membre ale UE, plus Elveţia, Lichtenstein, Norvegia şi Islanda.

Din cauza particularităţii lor "insulare", Marea Britanie şi Irlanda aplică incomplet regulile privind tranzitul la graniţă, iar Ciprul, România şi Bulgaria se află pe lista de aşteptare a aderării la spaţiul Schengen.

Părerea câtorva state UE despre România şi Bulgaria, printre care se numără şi Germania, este că aceste două ţări nu îndeplinesc cerinţele necesare aderării.

Din cauza faptului că nordul teritoriului său este ocupat de Turcia, Ciprul nu poate face parte din Schengen.

Pentru aderare, cel mai important criteriu este capacitatea statelor Schengen de a-şi securiza corespunzător graniţele cu statele care nu fac parte din UE, precum şi combaterea criminalităţii şi a tentativelor de pătrundere ilegală în spaţiul Uniunii a persoanelor provenind din state terţe.

Controalele la graniţe - nodul gordian

De-a lungul anilor, Germania şi Olanda s-au arătat sceptice, anulând în mai multe rânduri suspendarea controalelor la graniţele celor două state est-europene.

În vederea aderării la Schengen, România şi Bulgaria s-au obligat să înăsprească supravegherea şi controalele la graniţele externe, să combată criminalitatea, traficul de droguri şi de persoane şi să revizuiască politica de acordare a azilului politic şi a vizelor.

Cele două ţări sunt afiliate totodată "Sistemului Informatic Schengen" (SIS), care le permite autorităţilor poliţieneşti din UE să acceseze rapid date privind intrarea şi ieşirea din spaţiul Schengen a persoanelor.

Pe de altă parte, se pregăteşte darea în folosinţă unui sistem electronic destinat arhivării informaţiilor privind vizele Schengen acordate. Sistemul va ajuta la o mai bună monitorizare a persoanelor care intră şi părăsesc zona Schengen.

Regula care nu se aplică în România şi Bulgaria, singura de altfel, este cea care prevede renunţarea la controlul persoanelor la graniţă, "cireaşa de pe tortul Acordului Schengen", cum o numeşte Deutsche Welle.

Practic, pentru cetăţenii UE, libera circulaţie în interiorul spaţiului Schengen este o realitate.

Doar în cazuri excepţionale, cum ar fi unele evenimente de amploare, controalele la graniţele interne pot fi reintroduse, ceea ce s-a şi întâmplat în timpul campionatului european, respectiv mondial de fotbal sau în preambulul summit-urilor G8 sau NATO.

Susţinute de Franţa şi Germania, unele state au decis reintroducerea controalelor la graniţe în cazul în care, prin graniţa unui stat membru, spaţiul Schengen s-ar afla în faţa unui iminent aflux de refugiaţi şi dacă siguranţa publică este ameninţată.

Decizia privind aderarea României şi Bulgariei, amânată la Consiliul JAI

După ce unele ţări printre care se numără Finlanda şi Olanda au anunţat că vor aştepta concluziile viitorului raport MCV pentru justiţie, Consiliul JAI care se desfăşoară joi şi vineri la Bruxelles a decis că subiectul aderării României la spaţiul Schengen nu se va mai discuta până la finalul anului 2013, adică până în decembrie.

Înainte de începerea şedinţei consiliului JAI, Germania, Finlanda şi Olanda au anunţat cu fermitate că nu sunt de acord cu intrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen.

Ministrul de Interne, Radu Stroe, a declarat joi, la Bruxelles, că în cadrul Consiliului JAI s-a decis reluarea subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen până la sfârşitul anului, adăugând că el consideră că până la acea dată şi Germania va avea o poziţie favorabilă în acest sens.

Stroe a precizat că doar Germania, Finlanda şi Olanda au exprimat în Consiliu poziţii împotriva aderării, invocând condiţionarea de MCV, însă celelalte state dintre cele 15-16 care au avut luări de cuvânt, şi îndeosebi Slovacia, au exprimat poziţii favorabile României şi Bulgariei.