Dependenţa de petrol agravează deficitul public al Scoţiei

O reducere drastică anul trecut a veniturilor generate de petrolul din Marea Nordului a dus la creşterea deficitului bugetar al Scoţiei la 8,3% din PIB, faţă 5,8% din PIB în anul precedent, potrivit datelor oficiale publicate săptămâna aceasta de guvernul scoţian, informează vineri ziarul spaniol ABC.

Diferenţa între veniturile şi cheltuielile publice a crescut în Scoţia între aprilie 2012 şi martie 2013 cu până la 12,1 miliarde de lire sterline (14,4 miliarde de euro), rezultată din diferenţa dintre cele 53,1 miliarde de lire sterline (63,5 miliarde de euro) intrate în vistieria publică scoţiană şi cele 65,2 de miliarde lire sterline (80 de miliarde de euro) cheltuie.

Această deteriorare a finanţelor conturilor publice scoţiene este provocată mai ales de o reducere cu 41,5%, faţă de perioada 2011-2012, a încasărilor generate de petrolul din Marea Nordului. Scoţia a încasat anul trecut cu 5,2 miliarde de lire mai puţin, sumă ce echivalează întregului buget scoţian alocat educaţiei. În cadrul prezentării acestor rezultate, premierul scoţian, naţionalistul Alex Salmond, a atribuit acest neajuns 'unei combinaţii de întreruperi neplanificate a producţiei la diferite puţuri şi unei majorări a cheltuielilor de întreţinere'.

Cei care se opun planurilor separatiste ale naţionalismului scoţian nu au scăpat ocazia de a alerta asupra riscului grav pe care îl implică susţinerea unei resurse 'atât de volatile, incerte şi finite', precum petrolul, care a atins apogeul producţiei în 1999 şi care va aduce tot mai puţine încasări. În 2012, au fost alocate Scoţiei 84% din veniturile generate de hidrocarburi, având în vedere că majoritatea puţurilor de exploatare se află în apele scoţiene.

Analiştii au avertizat că este pentru prima dată în ultimii cinci ani când deficitul public al Scoţiei este mai mare decât cel al Marii Britanii în ansamblu. Cifrele raportului publicat de Government Expenditure&Revenue Scotland (GERS) intervin cu numai şase luni înaintea referendumului privind independenţa, programat pentru 18 septembrie în Scoţia.

Dar Salmond gândeşte optimist. Pentru el, noile date 'confirmă ceea ce analiştii independenţi arată clar: 'Scoţia este una din cele mai bogate ţări din lume', a declarat el, la Edinburgh. Naţionalismul scoţian se cramponează de raportul publicat săptămâna aceasta de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care plasează Scoţia pe locul 14 pe lista celor mai bogate ţări din lume (dacă se au în vedere veniturile generate de petrol), cu mult în faţa Marii Britanii în ansamblul său, clasată pe locul 18.

În acest război al cifrelor, liderul naţionalist scoţian susţine că veniturile fiscale pe cap de locuitor în Scoţia depăşesc cele 800 de lire sterline (960 de euro) ale Marii Britanii în ansamblul său. Potrivit datelor GERS, difuzate de BBC, veniturile fiscale pe cap de locuitor sunt de 9.997 de lire sterline în Scoţia (dacă se ia în calcul partea corespunzătoare Scoţiei din aceste venituri), faţă de 9.200 de lire sterline pentru Marea Britanie în ansamblul său. Salmond uită totuşi că anul trecut cheltuielile pe cap de locuitor au fost mai mari în Scoţia (12.300 de lire sterline) decât în Marea Britanie (11.000 de lire sterline).

Cifrele sunt principalul teren de luptă în perspectiva referendumului scoţian în care persoanele cu vârste de peste 16 ani vor putea decide dacă vor ca Scoţia să se separe sau nu de Marea Britanie. Trezoreria britanică a publicat la rândul său un raport care arată că deficitul public în 2016-2017 va fi mult mai mare decât cel prevăzut de guvernul scoţian, care plasează 'Ziua Z' a independenţei în martie 2016.

Londra estimează un deficit de 5,3% din PIB pentru această perioadă, în timp ce Citigroup îl situează la 5,4%. Însă Cartea albă pentru independenţă, a lui Salmond, îl apreciază a fi mult mai mic, de circa 3,2% din PIB. Potrivit Trezoreriei britanice, această diferenţă rezultă din calculele optimiste privind veniturile generate de 'hidrocarburi' ale guvernului scoţian.

În orice caz, experţii de la Institutul pentru Studii Fiscale îi recomandă lui Salmond să fie 'precaut' în previziunile sale economice, având în vedere 'volatilitatea' preţurilor la petrol şi a încasărilor derivate'. O precauţie care îi lipseşte şi pentru care îl critică mulţi analişti ce acuză naţionalismul scoţian de optimism exagerat, când majoritatea studiilor arată că preţul petrolului va fi mai mic decât cele din ultimii ani şi anticipează un declin al producţiei petroliere în Marea Nordului.

Biroul pentru responsabilitate bugetară din Londra, un organism independent, consideră că Scoţia va avea încasări de numai 3,3 miliarde de lire sterline în perioada 2016-2017 generate de hidrocarburi, în condiţiile în care în perioada de vârf veniturile din acest sector au avut un aport de 30 de miliarde de lire sterline la venitul anual.