Democraţia mai moare un pic: Comisie din Congresul american aprobă o lege care permite percheziţii electronice fără mandat

Mai mult de o lună a trecut de la introducerea celei mai recente iniţiative legislative care urmăreşte să încalce drepturile constituţionale ale americanilor, iar Congresul SUA continuă demersurile cu respectivul proiect de lege, ce va avea implicaţii serioase pentru toţi cetăţenii americani – încălcând în mod ostentativ libertăţile garantate de cel de-al Patrulea Amendament – dacă va fi transformat în lege.

Proiectul de lege USA Liberty Act a fost adoptat de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanţilor cu 27 de voturi la 8 şi, după cum a precizat congresmanul Justin Amash, toţi susţinătorii confidenţialităţii şi intimităţii ar trebui să fie îngrijoraţi în ceea ce priveşte sprijinul copleşitor pe care îl primeşte acest proiect de lege din partea Congresului SUA.

“Comisia a adoptat Liberty Act cu 27 de voturi la 8. Legea permite guvernului să ne percheziţioneze datele private fără a avea mandat, ceea ce reprezintă o încălcare a celui de-al 4-lea Amendament”, a scris Amash pe Twitter.

“Există încă o lege, Freedom Act, care ne încalcă şi mai mult drepturile sub pretextul că ne protejează drepturile”, a precizat el. Legea “Freedom Act” a fost adoptată în circumstanţe similare în iunie 2015.

USA Liberty Act oferă americanilor exact opusul “libertăţii”. În schimb, scopul proiectului de lege este acela de a autoriza şi de a crea breşe suplimentare pentru Secţiunea 702 a legii Foreign Intelligence Surveillance Act (FISA), care urmează să expire în 31 decembrie 2017.

Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanţilor a încercat de asemenea să prezinte USA Freedom Act ca o referinţă a succesului său, pretinzând că legea “a pus capăt colectării masive de date, a protejat libertăţile civile şi securitatea naţională, a oferit o monitorizare şi transparenţă mare asupra instrumentelor esenţiale pentru securitatea noastră naţională”.

Totuşi, website-ul The Free Thought Project a susţinut în mai 2015 că legea USA Freedom Act “de fapt nu pune capăt sau nu suspendă programul de înregistrare a convorbirilor telefonice, ci pur şi simplu cere companiilor telefonice să păstreze aceste înregistrări în loc să ceară NSA acest lucru”. De asemenea, legea a autorizat, pentru prima dată “NSA, FBI şi alte agenţii guvernamentale să colecţioneze în mod neconstituţional cantităţi masive de date de la milioane de cetăţeni americani care, potenţial, respectă legea” şi i-a permis NSA să colecteze “înregistrări ale discuţiilor purtate pe telefoane mobile, şi nu doar cele fixe”.

Iar acum, Congresul SUA se pregăteşte să adopte USA Liberty Act, susţinând că acest proiect de lege va “îmbunătăţi protejarea intimităţii americanilor” prin faptul că cere guvernului să aibă un “obiectiv legitim privind securitatea naţională” înainte să percheziţioneze baza de date a unei persoane. Dar, în acelaşi timp, ceea ce nu clarifică proiectul de lege este că, de fapt, el nu abordează problemele legitime care există în ceea ce priveşte Secţiunea 702. De altfel, “obiectivul legitim privind securitatea naţională” ar putea fi justificat prin aproape orice motiv pe care doreşte agenţia să îl ofere, iar agenţii FBI vor avea nevoie doar de autoritatea de supraveghere pentru a percheziţiona metadatele americanilor.

Cu câteva săptămâni înainte de cel mai recent vot, peste 40 de organizaţii, inclusiv American Civil Liberties Union şi Freedom of the Press Foundation, si-au unit eforturile şi au trimis o scrisoare Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanţilor, condamnând legea USA Liberty Act.

Coaliţia a precizat că proiectul de lege nu abordează temerile legate de faptul că guvernului i se permite să “caute fără mandat informaţii despre persoane care nu sunt ţinte ale Secţiunii 702, inclusiv cetăţeni şi rezidenţi americani”.

O analiză legislativă făcută de Electronic Freedom Foundation a notat că USA Liberty Act nu “instituie măsuri adecvate de transparenţă şi monitorizare”, nu abordează problema “utilizării abuzive a secretelor de stat, care a fost invocată pentru a opri procese împotriva supravegherii în masă” şi, cel mai important, “nu va reduce practicile NSA de a colecta date despre oameni nevinovaţi”.

Ştiinţa din jurul USA Liberty Act nu este ceva nou: din momentul adoptării legii USA Patriot Act în 2001 cu ajutorul unei propagande bazate pe frică, administraţia SUA a folosit cuvinte sonore precum “Freedom” şi “Liberty” pentru a atrage interesul, în timp ce a colaborat cu mass media mainstream pentru a politiza orice atac tragic cu scopul de a convinge publicul american că trebuie să renunţe la libertăţile lor pentru a-şi asigura securitatea temporară.