De ce a pierdut Romney: A avut adversarul potrivit, dar partidul politic eronat

Înainte ca republicanul Mitt Romney să piardă alegerile din SUA, Partidul Republican şi-a pierdut capul, susţine un editorial semnat de Richard Cohen în paginile ziarului Washington Post.

Republicanii şi-au început campania prezidenţială în frigul întunecat ai iernii din Iowa, apelând la evanghelici şi la alţi conservatori culturali. Indiferent de cât de de bună credinţă ar fi aceştia, ei nu sunt mai reprezentativi pentru alegătorul american tipic decât sunt americanii la fel de de bună-credinţă din circumscripţiile electorale ultra-liberale din Beverly-Hills. El a anunţat că va pune capăt finanţării organizaţiei Planned Parenthood (ONG care sprijină efectuarea avorturilor) şi a recomandat o atitudine atât de dură faţă de imigranţii ilegali încât aceştia să ajungă să se 'auto-deporteze.' La revedere, hispanici, la revedere multor femei.

Locul de întâlnire al primei înfruntări între republicani şi spectrul candidaţilor a fost cel mai mare cadou pe care l-a primit Obama. Un candidat mai incompetent ca altul a preluat conducerea iniţială: Michele Bachmann, Rick Perry, Newt Gingrich. Aceştia au alternat la conducere propunând unul după altul programe simpliste pentru combaterea imigraţiei ilegale. Moderaţia - chiar şi compasiunea - a fost ridiculizate.

Câştigătorul scrutinului din Iowa a fost Rick Santorum, care a pierdut cursa pentru realegere ca senator de Pennsylvania. Santorum a militat ca un inchizitor, ca un campion sever şi lipsit de umor al propriei moralităţi. Republicanul s-a pronunţat împotriva avortului - şi nu numai în cazul sarcinilor avansate, ci şi în caz de viol sau incest. Nici măcar în cazul unei fete de 14 de ani, care a fost îmbătată pe bancheta din spate a unei maşini parcate. Niciodată! Niciodată! Dacă acest lucru este ceea ce crede el, foarte bine, însă nu trebuie să-l impună restului, scrie Cohen.

Aproximativ 2 miliarde de dolari au fost cheltuite pentru cursa prezidenţială din 2012 şi peste jumătate din ei, cu siguranţă, pentru Romney. Republicanii şi-ar face atât lor cât şi naţiunii o favoare dacă bogaţii care au finanţat partidul ar începe să sprijine candidaţii moderaţi şi reconstrucţia partidului. Republicanii ar putea să renunţe să-şi înceapă campania cu Iowa şi New Hampshire, începând în schimb din New York, Illinois sau chiar Texas. Poate că acest lucru i-ar încuraja pe moderaţi să intre în cursă şi să nu se simtă damnaţi dacă vorbesc cu voce tare despre avort, căsătoriile între persoanele de acelaşi sex sau imigraţie.

Republicanilor le-a luat mult timp pentru a se împăca cu necesităţile unui guvernări moderne - anumite cheltuieli cu deficitul, o rată de impozitare realistă şi necesitatea de a utiliza ocazional guvernul pentru a netezi marginile brute ale sistemului liberei iniţiative. Salvarea automată a funcţionat, atât pentru companii şi angajaţii lor, cât şi pentru Obama.

Barack Obama nu a făcut niciodată economia să meargă ca pe roate. De asemenea, rata şomajului a fluctuat întotdeauna în jurul valorii de 8%. Însă aceştia sunt de obicei factorii care afectează efortul unei realegeri. Mitt Romney ar fi putut câştiga. El a avut adversarul potrivit, dar partidul politic eronat.